Senatorul Ștefan Mihu: „La mulți ani Aviației și Forțelor Aeriene Române!”

Senatorul Ștefan Mihu a transmis  luni, 20 iulie 2020, un mesaj  cu prilejul Zilei Aviaţiei şi a Forţelor Aeriene Române. Acesta a reamintit că România are o tradiție prestigioasă în domeniu și și-a exprimat speranța că guvernele care se vor perinda, în perioada următoare, la conducerea țării, vor ști să identifice, cât mai curând posibil, cele mai potrivite și fiabile soluții pentru rentabilizarea pe baze economice solide și refacerea prestigiului TAROM.

Iată, în întregime, mesajul său:

„După cum este cunoscut, la 20 iulie, sărbătorim Ziua Aviației şi a Forţelor Aeriene Române, moment dedicat în calendarul creștin-ortodox Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, considerat patronul si ocrotitorul spiritual al aviatorilor!

România are tradiții strălucite, de pionierat, în acest domeniu de vârf al tehnologiei, cum a fost și este considerat, în continuare, sectorul aeronautic.

Rememorând, chiar dacă foarte sintetic, celebrii înaintași români în domeniu, o remarcă specială se cuvine acestui mare deschizător de drum în aviație, cum este considerat Traian Vuia, unul dintre primii oameni care au proiectat și realizat, în martie 1906, un aparat de zbor autopropulsat, adică fără catapulte sau mijloace exterioare, folosind un aparat cu elice și motor de concepție proprie. Reușita acestui prim zbor cu un aparat mai greu decât aerul, aparat numit și „Vuia I” sau „aeroplan automobil”, s-a produs în pofida neîncrederii contemporanilor și, mai ales, a verdictului necruțător al Academiei de Știinte a Franței, care aprecia, în februarie 1903, că proiectul trimis de Vuia este utopic și că „problema zborului cu un aparat care cântăreşte mai mult decât aerul nu poate fi rezolvată şi nu este decât un vis”.

Continuând seria marilor inventatori români in domeniul aviației, se cuvine menționată remarcabila activitate de pionierat desfășurată de Aurel Vlaicu, inginer român și inventator de frunte, care a conceput, construit și pilotat, cu sprijinul Casei Regale și al Arsenalului Armatei Române, primul avion realizat în întregime în țara noastră – Vlaicu 1 – prototip cu care a și efectuat un prim zbor experimental, în iunie 1910. Această reușită, deși a semnificat ridicarea aparatului de zbor cu doar câțiva metri de la sol și pe o distanță de circa 50 de metri avea sa plaseze România pe o onorantă poziție de frunte la nivel mondial, imediat dupa Statele Unite și Franța, în grupul foarte select al statelor care reușiseră, exclusiv prin mijloace naționale, proiectarea, execuția și pilotarea unui aparat de zbor. După doar un an, Vlaicu realizează un model perfecționat – Vlaicu 2 – cu care obține, de altfel, o largă recunoaștere internațională, în 1912, în Austria, cu 5 premii internaționale. De altfel, Aurel Vlaicu s-a făcut cunoscut  în istoria aviației românești și internaționale si prin alte realizări de excepție, între care construcția aproape în totalitate din aluminiu și cu profil aerodinamic a fuselajului unui avion, realizarea unei aripi cu profil variabil, în funcție de unghiul de zbor și de viteza avionului, înclinarea la viraje fara eleroane, precum și proiectarea unui tren de aterizare ușor, cu roți independente.

Din pleiada marilor inventatori și constructori români în domeniul aviației, un loc de cinste revine lui Henri Coandă, inginer aeronautic, fizician și om de știință strălucit, specialist în aerodinamică și mecanica fluidelor, inventator și descoperitor al efectului din mecanica fluidelor care îi poartă numele, respectiv Efectul Coandă. Marele om de știință român este autorul a numeroase invenții în domeniul aeronautic, între care, primul avion cu motor cu reacție din lume – Coanda 1910 – precum și construirea, în baza Efectului Coandă, a aerodinei lenticulare, primul aparat de zbor in forma de lentilă.

Remarcabila tradiție în domeniul aeronautic deținută de România a continuat până în zilele noastre și s-a concretizat atât printr-un învățământ de specialitate diversificat și o solidă bază academică, inclusiv prestigioase facultăți de profil, în marile centre universitare ale țării, cât și prin dezvoltarea și consolidarea unor centre industriale puternice de cercetare, proiectare și construcție de aeronave, precum IAR S.A. la Ghimbav, lângă Brașov sau Avioane Craiova S.A., care au proiectat și construit, inclusiv prin cooperare sau achiziționare de licențe de la prestigioase companii internaționale de profil, precum  Eurocopter Group, Airbus Helicopters sau Alenia Aeronautica,  avioane, elicoptere sau componente tehnice specifice pentru uzul aviației române sau pentru export.

În același timp, în dotarea Aviației Române și a Forțelor Aeriene Române, se numără un evantai larg de aeronave civile și militare, afluxul puternic de tehnică aviatică de ultimă generație, precum și de patente și licențe moderne de fabricație fiind în directă legătură cu statutul țării noastre de membră a UE și NATO, precum și cu consolidarea Parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii.

Nu în ultimul rând, la acest moment aniversar, câteva cuvinte despre Compania Națională de Transport Aerian civil, TAROM, cândva una dintre cele mai prestigioase companii europene de transport civil aerian, având în exploatare atât rute regionale, cât și intercontinentale, aflată, în prezent, în grave dificultăți de management și financiare. Ne exprimăm speranța că, indiferent de culoarea lor politică, guvernele care se vor perinda, în perioada următoare, la conducerea țării, vor ști să identifice, cât mai curând posibil, cele mai potrivite și fiabile soluții pentru rentabilizarea pe baze economice solide și refacerea prestigiului TAROM, în pofida dificultăților provocate de pandemia de coronavirus, peste tot în lume, acestui sector economic.

La mulți ani Aviației și Forțelor Aeriene Române!”