Senatul face lumină într-un caz demn de Statul Paralel

Configurația malului în diferiți ani

Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a Senatului României face lumină în cazul de la Năvodari, unde, pentru un petic de teren care nu-i aparține, primăria cere o taxă de circa două milioane de euro. Un caz demn de Statul Paralel, în care cineva nevăzut dictează sentințe și schimbă destine, iar justiție fie nu i se poate opune, fie, dimpotrivă, dă o mână de ajutor.

Pe malul lacului Siutghiol, o firmă investit în turism și a ridicat mai multe vile turistice, clasificate la patru stele. A fost nevoită de consolideze malul, pentru că, din cauza eroziunii, apa afecta imobilele. A făcut această lucrare, și după puțin timp, administratorul a primit de la Primăria Năvodari o notă neînregistrată prin care i se cereau două milioane de euro. Un fel de taxă de ocupare a terenului, deși vorbim despre o lucrare hidrotehnică, realizată cu aprobarea Apelor Române. Mai multe instituții ale statului au certificat faptul că este vorba despre o astfel de construcție hidrotehnică.

Lovitura de teatru în acest caz vin din partea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a Senatului României. Membrii acesteia au discutat cazul după ce, în prealabil, mai mult de jumătate din ei s-au deplasat la fața locului, să vadă despre ce e vorba. Concluzia, exprimată într-o ședință din data de 8 mai 2019, este clară ca lumina zilei:

„Comisia apreciază că orașul Năvodari nu deținea un titlu de proprietate valabil pentru a valorifica terenul riveran societății Somaco prin impunerea unei taxe locale cum este cea indicată în decizia de impunere din 14.08.201, terenul în discuție fiind un teren de natură hidrotehnică ce aparține exclusiv domeniului public al statului”, se spune în documentul semnat de președintele comisiei, senator Ion Caracotă, și secretarul acesteia, Dan Lungu.

Decizia de impunere, de 21 de ori mai mare ca valoarea terenului!

Comisia a explicat și modul cum s-a ajuns la această concluzie. În primul rând, din verificările Curții de Conturi, s-a constatat că Primăria Năvodari a emis o decizie de impunere fără număr, în data de 14.08.2012, către Somaco Construct SRL, care a fost „calculată empiric”, fiind de 21 de ori mai mare decât prețul de vânzare al terenului și de peste 1.258 de ori mai mare decât valoarea redevenței! Mai mult, suma de 8.474.304 lei nu a fost inclusă în veniturile orașului Năvodari. „Terenul pretins a fi ocupat de Somaco Construct aparține statului român și nicidecum Orașului Năvodari, fiind reprezentat de malul lacului Siutghiol (zona de protecție) și de terenul de natură hidrotehnică”, spun membrii comisiei.Mai mult, terenul, a fost intabulat abuziv în anul 2012, dar taxa aceasta de peste 8,4 milioane lei este aferentă perioadei 2010 – 2012, când această intabulare nici măcar nu exista.

Fapta penală s-a prescris

În prezent, taxa imputată societății Somaco se ridică la suma de 18.052.173,94, iar în procedura penală s-a stabilit, în mod definitiv, că decizia de impunere prin care a fost stabilită suma anterior menționată reprezintă elementul material al infracțiunii de fals intelectual în înscrisuri oficiale, dar și a faptului că răspunderea autorilor falsului a fost înlăturată de intervenirea prescripției penale.

Membrii comisiei au fost la fața locului

Cum spuneam, membrii comisiei au efectuat atât evaluări documentare, cât și evaluări la fața locului, iar acestea au relevat că suprafețe semnificative din domeniul public al statului român au fost însușite, prin eludarea dispozițiilor legale, de Orașul Năvodari, în sensul că nu doar terenul câștigat din lacul Siutghiol ca urmare a lucrărilor de consolidare efectuate de Somaco Construct, teren pe care Orașul Năvodari l-a inclus în inventarul propriu și, mai apoi, în Cartea Funciară prin perpetuarea unei situații juridice nereale, în scopul de a aplica societății Somaco taxa de 8.474.000 lei.

S-a extins „fără o justificare legală”

„Pentru a înțelege amploarea fenomenului, din documentele puse la dispoziția Comisiei a rezultat că suprafața calculată în geometria UAT Năvodari s-a extins, fără o justificare legală, cu 506,718 hectare, de la 6.770,282 hectare, conform datelor statistice oficiale comunicate de Centrul Național de Cartografie, la 7.277 hectare, conform situației înregistrată la UATO Năvodari la 31.12.2016, așa cum rezultă din raportul de control al Curții de Conturi, înregistrat la UAT Năvodari cu nr. 43916/28.09.2017. În cazul particular al terenurilor limitrofe proprietății Somaco, se constată, fără dubiu, că trenurile pentru care, în anul 2012, s-a impus taxa locală de 8.474.000 lei reprezintă domeniul public al statului, fiind un teren de natură hidrotehnică”, se arată în decizia comisiei senatului.

Hărți întocmite de experții Armatei Române

Membrii acesteia au studiat hărți întocmite, încă din1954 până în prezent, de către Direcția Topografică Militară din cadrul Ministerului Apărării Naționale. Una dintre ele relevă faptul că, anterior edificării construcției hidrotehnice de către Somaco Construct, terenul proprietate a acesteia se învecina fie direct cu luciul lacului Siutghiol, fie se învecina cu zona de protecție a lacului, fie chiar se suprapunea peste luciul lacului.

O altă hartă relevă că, prin finalizarea construcției de consolidare a malului, a rezultat un teren care, fiind câștigat din lac, aparține exclusiv domeniului public al statului. Prin două hotărâri de Consiliu Local, aceste teren a fost inclus în patrimoniul orașului Năvodari, iar prin intabulări realizate în anii 2012 și 2013, dreptul de proprietate a fost înscris în Cartea Funciară.

„S-a creat astfel aparența dreptului orașului Năvodari de a sancționa Somaco prin aplicarea unei taxe de 8.474.000 de lei pentru o pretinsă ocupare a domeniului orașului cu depozite de materiale de construcții”, spune raportul comisiei.

De asemenea, harta întocmită de experții Armatei Române relevă că, în perioada 1954 – 2019, luciul de apă al lacului Siutghiol a fost diminuat semnificativ prin câștigarea unor suprafețe ample de teren. Aceste terenuri de natură hidrotehnică – ce aparțin exclusiv domeniului public al statului român – au rezultat atât ca urmare a intervenției statului (aportul de pământ rezultat de la lucrările canalului Poarta Albă – Midia Năvodari), dar și ca urmare a lucrărilor de consolidare a malurilor de către proprietarii terenurilor riverane, cum este și cazul Somaco.

Senatorii constată că mai multe terenuri au fost intabulate și inventariate în domeniul UAT Năvodari, în baza unor hotărâri de Consiliu Local, hotărâri de Guvern și adeverințe emise de autoritățile locale, dar spun clar că „actele enumerate nu constituie un titlu valabil de proprietate care să stea la baza intabulării”.

O mică portiță, folosită însă în mod nepotrivit

Comisia a mai constatat că, din februarie 2013, după o modificare a Legii nr. 7/1996, a existat posibilitatea ca pentru imobilele proprietate publică a UAT-urilor, în lipsa actelor de proprietate sau a extraselor de pe inventarul bunurilor respective, a înscrierii provizorii, în baza hotărârii emise de comisiile locale. Imobilele despre care vorbim au fost însă intabulate înainte de această modificare legislativă. Așadar, în opinia comisiei, HCL-urile indicate în extrasele de carte funciară nu puteau sta la baza intabulărilor, în condițiile în care și după intrarea în vigoare a acestor norme, astfel de acte administrative nu puteau sta la baza intabulării, ci doar la baza unei înscrieri provizorii.

Membrii comisiei precizează foarte clar că „ar fi trebuit să existe o lege organică care să schimbe forma de proprietate. Pe cale de consecință, opinia comisiei, niciunul din actele indicate în încheierile de carte funciară anterior menționate (HCL-uri, HG-uri) nu constituie un titlu valabil de proprietate care să stea la baza intabulării.

Rolul OCPI

Aici se ridică o altă problemă extrem de importantă: cum se poate intabula un teren de către o primărie dacă, legal, acesta aparține statului și nu se poate intabula de către primărie? Apele Române, care dețin aceste terenuri, au solicitat în mai multe rânduri, potrivit surselor noastre, de la Oficiul pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară, să le pună la dispozițiile documentele de primă intabulare, dar au și atenționat că acele terenuri sunt ale statului și nu pot fi înstrăinate. Cu toate acestea, nu s-au primit răspunsuri iar procedurile de intabulare s-au derulat pe mai mulți ani.

Cazul a ajuns la Curtea Constituțională

Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combatere corupției și petiții din cadrul Senatului României a transmis concluziile acestui caz către mai multe instituții care trebuie să facă lumină în acest caz. Este vorba despre Agenția Națională pentru Cadastru și Publicitatea Imobiliară (președinte Radu Codruț Ștefănescu), Agenția Națională de Administrare Fiscală – AJFP Constanța (director Donița Radu), Administrația Națională Apele Române (președinte Victor Sandu), Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (director Hristu Uzun), UATO Năvodari (primar Florin Chelaru). ANAR, ABADL și Ministerul de Finanțe au deschis un proces pentru recuperarea terenului și a lacului care aparțin statului, nu orașului Năvodari. Un judecător din Constanța le-a dat dreptate și a sesizat Curtea Constituțională pentru anularea Legii 42, care permitea UAT-urilor să administreze aceste terenuri, lege care oricum nu a fost aplicată, pentru că orice lac mai mare de 1.000 de hectare nu poate fi administrate decât de stat, nu de către UAT-uri.

Articol publicat inițial în ediția print a ziarului România liberă, în data de 15 mai 2019

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.