Sfârșitul unei ere. Volkswagen NU va mai fabrica motoare cu combustie internă

volkswagen

O perioadă mai lungă de un secol ia sfârșit, astăzi. Volkswagen a anunțat că renunță la motoarele cu combustie internă, pe benzină și motorină. Compania va fabrica numai mașini cu motoare electrice în viitorul apropiat.

Măsura radicală a fost anunțată oficial de compania germană, care renunță definitiv la motoarele clasice pe benzină și motorină, urmând să treacă exclusiv la propulsia electrică. Actualele modele de pe piață vor fi însă întreținute cu subansamble și piese de schimb în continuare și după intrarea în vigoare a noii politici de mediu, din 2026. Mutarea strategică a unui din cei mai importanți producători de automobile din Europa și de la nivel mondial a fost gândită în contextul scandalului dieselgate, care a dus la amenzi aplicate constructorului în valoare de 27 de milioane de euro. Un responsabil din companie a comunicat intenția Volkswagen în cadrul unei conferințe de presă.

„În anul 2026 vom fabrica ultimul produs bazat pe un motor cu combustie”, a declarat Michael Jost la conferinţa de la o conferinţă organziată de Handelsblatt, la sediul Volkswagen din Wolfsburg, Germania.

Un purtător de cuvânt al companiei a confirmat declarația lui Jost, astfel că grupul Volkswagen, cea mai bine vândută marcă din Europa şi din China se va concentra pe maşini electrice. VW va continua să-şi adapteze autovehiculele pe benzină şi diesel pentru a respecta standardele de mediu pe durata de viaţă a acestor vehicule, dar producătorul german de maşini este acum angajat să ia măsuri radicale pentru a opri încălzirea globală, a precizat Michael Jost.

EXCLUSIV. Noile autobuze RATC consumă cu 25% MAI MULT combustibil decât cele vechi

Nikolaus August Otto (1831 – 1891) a fost inventatorul primului motor cu combustie internă care ardea în mod eficient combustibilul direct într-o cameră cilindrică cu piston mobil, mișcarea efectuându-se de-a lungul generatoarei cilindrului. Deși fuseseră inventate și alte motoare cu combustie internă (de exemplu, de către Etienne Lenoir), acestea nu s-au bazat pe patru timpi separați. Conceptul de patru timpi este posibil să fi fost deja discutat la data invenției lui Otto, dar el a fost primul care l-a pus în practică. Potrivit recentelor studii istorice inventatorii italieni Eugenio Barsanti și Felice Matteucci au brevetat o primă versiune care funcționa eficient a unui motor cu combustie internă în 1854 în Londra (patent nr. 1072). Se susține că motorul Otto este în multe privințe inspirat din precedentele invenții ale acestuia, dar, deocamdată nu există nicio documentație despre un motorul de inspirație italiană creat de Otto. 

Donații pentru un jurnalism independent

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.