
Pe 21 decembrie 2024, la ora 11:21, România marchează solstițiul de iarnă, un fenomen astronomic care semnifică începutul iernii astronomice în emisfera nordică. Această zi este cea mai „scurtă” din an, cu doar 8 ore și 50 de minute de lumină naturală în București, în timp ce noaptea atinge durata maximă, de 15 ore și 10 minute.
Ce sunt solstițiile și echinocțiile?
Solstițiile (de vară și de iarnă) și echinocțiile (de primăvară și toamnă) sunt evenimente astronomice cauzate de mișcarea Pământului în jurul Soarelui și de înclinarea axei sale cu 23,4 grade față de planul orbital. Aceste fenomene determină distribuția inegală a luminii solare între emisfere, ducând la apariția anotimpurilor.
- Solstițiul de iarnă: Soarele atinge cea mai joasă poziție pe cer pentru emisfera nordică, iar Polul Nord este înclinat în direcția opusă Soarelui.
- Echinocțiile: Ziua și noaptea sunt egale, datorită poziției Pământului față de Soare.
Impactul în România
La latitudinea medie a țării, înălțimea Soarelui la amiază în ziua solstițiului este de doar 21° față de orizont. Din această cauză, durata zilei este minimă, iar noaptea este cea mai lungă. După acest moment, durata zilei va începe să crească treptat, până la solstițiul de vară din 21 iunie.
Originea termenului „solstițiu”
Cuvântul provine din latinescul „sol” (soare) și „sistere” (a sta pe loc). Timp de câteva zile înainte și după solstițiu, traiectoria Soarelui pe cer pare aproape nemișcată, marcând această perioadă specială din an.
În emisfera sudică, solstițiul de iarnă nordic coincide cu începutul verii.
Importanța fenomenului
Solstițiile au fost folosite de-a lungul timpului pentru a marca schimbarea anotimpurilor, dar astăzi meteorologii utilizează înregistrările de temperatură pentru definirea acestora. Totuși, fenomenul rămâne o ocazie fascinantă de a înțelege relația complexă dintre mișcările planetare și ciclurile naturale care ne influențează viața de zi cu zi.
Pe măsură ce ziua începe să câștige teren în fața nopții, solstițiul de iarnă ne amintește de echilibrul fragil și fascinant al cosmosului.