Soluția Daraban: 15 județe în loc de 42

România cheltuie prea mult și inutile. Economiile sunt vitale. Una dintre soluții vine de la constănțeanul Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României.

Camera de Comerţ şi Industrie a României face un apel către autorităţile Statului Român cu privire la problema lipsei banilor de la bugetul de stat. Într-un comunicat oficial, CCIR îşi exprimă „îngrijorarea faţă de situaţia bugetară prezentată de către Ministerul de Finanţe, context în care România riscă să piardă cele mai importante avantaje pe care le are: predictibilitatea şi fiscalitatea redusă”.

„În acest context, CCIR reiterează nevoia urgentă de reorganizare administrativă a României, prin reducerea numărului de judeţe de la 42 la 15, redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5000 de locuitori, precum şi redefinirea noţiunii de oraş ca localitate cu cel puţin 10.000 de locuitori. Totodată, toate instituţiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă”, arată Camera de Comerţ a României.

CCIR precizează că, în împrejurările actuale, România nu mai este o destinaţie atractivă pentru investitorii străini din punctul de vedere al forţei de muncă calificate şi din cauza retrocedărilor făcute haotic.

„Astfel, România s-ar putea afla în imposibilitatea de a oferi terenuri pentru deschiderea unor linii de producţie, mai ales în contextul în care multe afaceri şi-au început relocarea din Asia. Singura atractivitate pe termen mediu şi lung a României poate rămâne fiscalitatea redusă susţinută de predictibilitate. În acestă conjunctură complicată, CCIR consideră că există riscul ca prin adoptarea unor măsuri eronate în ceea ce priveşte acoperirea găurilor bugetare, mediul de afaceri să devină, dacă nu un ţap ispăşitor, atunci cel puţin o victimă colaterală”, spune instituţia.

Acestui demers al Camerei Naţionale, absolut necesar al reorganizării teritoriale urgente a României, s-au alăturat mai multe organizaţii patronale şi asociaţii, precum: Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), Federaţia Patronală din Industria Materialelor de Construcţii din România (PATROMAT), Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT), Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) şi Asociaţia Brokerilor din România.

Ce spune legea

Potrivit legii, localitățile pot fi comasate voluntar, doar în urma unui referendum, organizat însă cu sprijinul autorităților locale. Însă nu toți primarii sunt dispuși să renunțe la funcții. România are peste 1,2 milioane de bugetari, mult peste media Uniunii Europene. În Polonia, de exemplu, la o populație de 38 de milioane de locuitori, sunt doar 900.000 de bugetari.

În județul Constanța, de pildă, comuna Dumbrăveni are 453 de locuitori, potrivit celui mai recent recensământ. În 2022 avea primar, viceprimar, secretar general, trei inspectori superiori, un consilier debutant, un referent, doi muncitori calificați, nouă consilieri locali.

Și mediul de afaceri cere reorganizare

Mediul de afaceri din România a cerut o reorganizare teritorială a țării. Mai exact, și „cei din privat” sunt de părere că ar trebui să avem doar 15 judeţe, în loc de 41.

Recomandare: Mihai Daraban, președintele CCIR: „Am ajuns țară de Black Friday!”

Astfel, scade vizibil numărul instituțiilor și implicit al angajaților din administrație. Potrivit datelor de la recensământ, România a pierdut peste un milion de locuitori în ultimul deceniu. Este cea mai mare scădere a populației la nivel european.

Județele au câte un Consiliul Județean, instituția responsabilă cu guvernarea județului. Aici, președintele consiliului are propriul aparat administrativ, adică angajați în diferite direcții: cea juridică, de urbanism, investiții, administrare drumuri sau cultură. Pe scurt, doar un consiliu judeţean poate avea şi o mie de angajați.

Pe lângă aceste funcții, în județ există și instituții subordonate – cum sunt muzeele, instituțiile de cultură sau serviciile de salvamont, dar și mai mulți consilieri județeni, aleși la fiecare tur de alegeri, în funcție de numărul de locuitori.

Fiecare minister are în județ un echivalent. De exemplu, reprezentantul Guvernului este Prefectura, care are pe lângă prefect și subprefecți, şi o serie de servicii, unde lucrează alți angajați.

La subordonate avem acele instituții precum, DSP-urile, casele județene de pensii, finanțe – acele servicii care sunt asigurate de la nivel central, și avem câte o instituție de genul acesta la nivelul fiecărui județ.

Lucrurile sunt puțin mai simple la nivelul comunelor, unde există o singură instituție – primăria, condusă de un primar, alături de unul sau mai mulți viceprimari, consilieri locali și alți angajați. Nu sunt incluse alte instituții subordonate, însă în cadrul unei primării funcționează și aici mai multe direcții: cea de asistență socială, urbanism sau de salubritate, de exemplu.