Tragedia de pe Struma. Au scăpat pogromului, deportărilor, dar au fost uciși de o torpilă sovietică

Tragedia de pe Struma. Au scăpat pogromului, deportărilor, dar au fost uciși de o torpilă sovietică

În portul Constanța au fost comemorate, ieri, victimele tragediei produse în data de 24 februarie 1942, când nava Struma s-a scufundat în Marea Neagră, având la bord 770 de refugiați evrei români.

Ambasadorul Israelului în România, E.S. David Saranga și șeful Statului Major al Forțelor Navale, contraamiral Mihai Panait, au participat la ceremonia organizată de Ambasada Statului Israel cu sprijinul Forțelor Navale Române, pentru comemorarea celor care au pierit în urmă cu 80 de ani, în apele Mării Negre.

La eveniment au mai fost prezenți directorul general al CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, Florin Goidea, președintele Consiliului Județean Constanța, Mihai Lupu, prefectul județului Constanța, Silviu Coșa, primarul Constanței, Vergil Chițac, și președintele comunităţii evreieşti din Constanţa, Sorin Lucian Ionescu.

„În decembrie 1941, sute de evrei au plecat din Portul Constanța la bordul navei Struma cu destinația Israel. O navă veche a devenit singura salvare de la moarte. Cei care au supraviețuit Pogromului de la București, celui de la Iași, deportărilor în Transnistria, mai aveau o speranță de a scăpa cu viață. Speranța de a emigra în Israel.”, a declarat ambasadorul David Saranga.

Struma a fost ultimul vas cu emigranți români evrei care a părăsit portul Constanța în anul 1941, drama pasagerilor săi fiind elocventă pentru condițiile în care se desfășurau transporturile de emigranți în timpul celui de Al Doilea Război Mondial. La data de 12 decembrie 1941, Struma a ieșit din portul Constanța, cu 770 de emigranți evrei români la bord (dintre care 100 copii), cu destinația Istanbul, unde pasagerii urmau să primească vize pentru a merge mai departe. Pasagerii erau de pe tot teritoriul României și erau deciși să-și părăsească locurile natale și să renunțe la cetățenia română, pentru a-și salva viața.

Câteva zile mai târziu, la data de 16 decembrie 1941, Struma a ancorat în micul port turcesc Buyukdere, la 3 mile Nord de Bosfor. Pasagerilor nu li s-a permis să coboare de la bordul navei, iar Struma a fost pusă în carantină, pe o perioadă care s-a prelungit la 9 săptămâni. În seara zilei de 23 februarie 1942, autoritățile portuare au dispus trimiterea vasului înapoi, în Marea Neagră, pentru a reveni în România. Pe 24 februarie 1942, nava a fost torpilată de un submarin.

Scufundarea navei a dus la pierderea vieților tuturor celor aflați la bord în acel moment, cu o singură excepție, un singur supraviețuitor, un tânăr de 18 ani.

În cadrul ceremoniei, ambasadorul Israelului în România, E. S. David Saranga, alături de şeful Statului Major al Forţelor Navale, contraamiral Mihai Panait, au ieșit în larg cu remorcherul Voinicul și au aruncat în mare coroane de flori, moment însoțit de salve de armă și de intonarea Imnului Eroilor și Rugăciunea marinarilor.

În prezența tuturor oficialităților a avut loc dezvelirea plăcii comemorative.

Ambasadorul Israelului în România, E. S. David Saranga, a mulțumit în cadrul evenimentului directorului general al CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, Florin Goidea, pentru sprijinul și implicarea în organizarea ceremoniei de astăzi.

Amintirile ultimului supraviețuitor

David Stoliar, care în 2012 avea 89 ani, şi-a rememorat îmbarcarea pe Struma de acum 70 de ani, pentru publicaţia israeliană Haaretz. A murit doi ani mai târziu.

„Dimineaţa devreme, un submarin sovietic ne-a torpilat. Cam 500 de oameni au murit imediat. Am fost aruncat în mare, alături de alte câteva sute. Nimeni nu ne-a venit în ajutor. Toţi au murit, toţi, în afară de mine”, povesteşte Stoliar.

struma-singurul-supravietuitor
Ultimul supraviețuitor. Foto: historia.ro

„Zilele acelea au trecut pentru mine. Las ceea ce a fost în plata Domnului şi a cărţilor de istorie. Astăzi, nu vreau să îi judec pe aceia care au fost vinovaţi de tragedie. În schimb, aleg să-mi amintesc de aceia care ne-au părăsit şi să-mi exprim recunoştinţa faţă de aceia care m-au ajutat să trăiesc”, a spus el, cu ocazia construirii unui monument care să reamintească tragedia prin care au trecut evreii, în anii ’40.

Nava bulgărească Struma, folosită în mod normal pentru transportul vitelor, era una din cele 141 nave care transportau ilegal evrei către Palestina. Conform Haaretz, între 1934 şi 1948, navele au transportat aproximativ 100.000 oameni, dintre care au murit înecaţi aproape 2000.

Stoliar avea 19 ani. Părinţii lui divorţaseră când era copil. Mama lui trăia în Paris, iar tatăl lui, în Bucureşti. „Mama mea m-a trimis la Bucureşti, la tatăl meu, pentru că s-a gândit că aş fi mai în siguranţă. A avut dreptate”, povesteşte David Stoliar. La câteva luni după ce băiatul a ajuns în România, mama lui a fost arestată şi dată pe mâna Gestapo-ului şi a sfârşit gazată la Auschwitz.

Ne-au tăiat ancora şi ne-au lăsat să plutim

„Tatăl meu a plătit o sumă exorbitantă pentru un bilet pe Struma. Echivalentul a 1000 dolari astăzi. A cusut banii într-o curea pe care mi-a dat s-o port. Mi-a dat şi o haină groasă. Astea două lucruri m-au ajutat să supravieţuiesc. A plâns mult când am plecat. Datorită tatălui meu, am scăpat de teroarea regimului fascist din România, care era aliată cu Germania nazistă”.

Deşi nu era în stare perfectă de funcţionare, Struma a plecat din Constanţa. Când a ajuns în Turcia, nava a rămas în port 10 săptămâni, timp în care evreii nu au avut voie să părăsească nava. În cele din urmă, în 23 februarie, Struma a primit permisiunea să plece din portul turcesc. „Poliţia ne-a ordonat să coborâm pe puntea inferioară, unde ne-am înghesuit ca sardinele într-o conservă. Noi am opus rezistenţă şi am trântit câţiva poliţişti peste bord. Le-au venit întăriri şi ne-au bătut cu bastoanele. Apoi, ne-au tăiat ancora şi au lăsat nava să plutească. Struma nu mai avea un motor funcţional, ancoră, radio, apă şi mâncare”, îş aminteşte Stoliar.

A doua zi, Struma a fost torpilată de sovietici, care au confundat-o cu un vas inamic. David Stoliar a supravieţuit, pentru că s-a agăţat de o scândură de lemn desprinsă din punte, iar haina din lână i-a ţinut de cald. Noaptea de 24 spre 25 februarie a petrecut-o în apă. A doua zi, poliţia turcă l-a scos din apă, l-a interogat şi l-a pus sub arest. A fost eliberat câteva săptămâni mai târziu, fără un leu în buzunar şi fără acte. Cu ajutorul comunităţii locale evreieşti, a primit hârtii de tranzit şi a ajuns în Liban, de unde s-a îmbarcat către Haifa.

Tinerii trebuie să-şi amintească

Un an mai târziu, David Stoliar s-a înrolat în armata britanică, iar, în 1945, s-a căsătorit în Cairo. După ce s-a încheiat războiul, el şi soţia lui au plecat în Israel, iar el s-a înrolat în armată. La sfârşitul anilor ’70, a emigrat în Statele Unite, după ce s-a recăsătorit cu o americancă, pentru că rămăsese văduv. „Aici, în America, Struma este o notă de subsol a istoriei. Timpul să fiu furios a trecut. Pentru orice lucru, există un timp. Pentru mine, acum este timpul să jelesc, să mă vindec şi să-mi transfer amintirile generaţiei următoare, pentru ca ei să-şi amintească”, încheie David Stoliar.


Puteți urmări Constanța 100% și pe Google News sau canalul de WhatsApp.

Conținutul website-ului www.ct100.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informațiile publicate pe acest site sunt protejate de către prevederile naționale și internaționale legale în vigoare. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conținutului acestui website.

Comentariile la articole sunt moderate. Așa se întâmplă încă din 2015, de la înființarea Constanța 100%. Am luat această decizie pentru a evita injuriile, calomniile, informațiile false. Dacă doriți să comentați, vă solicităm să folosiți un limbaj decent, să nu folosiți atacuri la persoană și nici informații false. Utilizatorului îi revine întreaga responsabilitate a comentariilor și a acțiunilor sale decurgând din acest act.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Next Post

Ne putem reinfecta cu subvariante diferite ale Omicronului?

mie feb. 23 , 2022
Cercetătorii danezi au analizat dacă este posibil ca o persoană se se infecteze de două ori cu două subvariante diferite de coronavirus Omicron. Concluzia lor: este posibil, dar acest lucru se întâmplă rar. În Danemarca, o sublinie mai infecţioasă a variantei de coronavirus Omicron, cunoscută sub numele de BA.2, a […]

V-ar putea interesa și: