
Universitățile ar trebui să fie mândria orașelor. „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea București, Carol Davila, ca să numim numai câteva, sunt repere nu numai pentru mediul academic, ci și pentru orașe, cu arhitectura impozantă și tradiția lor multiseculară („Babeș-Bolyai” a fost înființată în 1581). Universitatea Ovidius din Constanța a fost fondată recent, în 1990. Îi lipsește tradiția. Ar fi putut compensa prin tinerețe, pasiune, implicare. Din păcate, lucrurile nu stau deloc așa.
Nou an universitar va începe peste câteva zile. Am vizitat pe 15 septembrie Universitatea Ovidius pentru a vedea modul în care s-a pregătit pentru studenți. Chiar dacă nu ai un sediu construit în secolul XIX, poți avea unul care arată bine și în care studenții să vină cu drag.
Din păcate, studenții de la UOC vor avea parte de surprize neplăcute (cu care sunt însă obișnuiți). Zona pare părăsită. Stâlpi ruginiți de iluminat, cu și fără becuri, cabluri neizolate, improvizații de tablă în parcări, mizerie în parcare. O cișmea din care nu mai curge de mult timp apă.
Există însă și investiții. Parcarea pentru profesori este automatizată: camerele de luat vederi recunosc numerele mașinilor și ridică automat bariera.














Parcul, abandonat de ani de zile
Parcul din fața universității este neîngrijit de ani de zile, murdar, pericol public. În 2023, rectorul spune că practic l-a primit cadou, dar că nu are bani nici de irigații.
„Suntem proprietari pe Ovidius Park, ne-a costat 1.000 de lei, sumă care reprezintă actele de intrare în patrimoniu. Practic, universitatea a primit un cadou extraordinar, știți foarte bine că este fabulos ce s-a întâmplat. Are mai puțin de un hectar, în jur de 8.000 de metri pătrați. Dincolo avem 2,8 hectare. Este o problemă. Acolo ca să îl faci, te costă, ca să îl întreții, te omoară. Acolo am gândit un amplasament didactico-recreere, inclusiv cu zone alocate diverselor facultăți, cum este Facultatea de Științe ale Naturii, ca să își facă acolo grădini senzoriale, zone de plantații etc. Avem în proiect un amfiteatru în aer liber, unde Facultatea de Arte poate să își facă diverse acțiuni. Este o zonă foarte greu de gestionat și să știți că m-ați provocat acum. Acum ceva timp ne critica cineva în presă că acolo este o paragină, fără să țină seama că aici s-a muncit. Într-adevăr, este foarte greu să îl întreții, chiar și așa, cu forțele noastre. Noi nu ne putem erija în furnizori de parcuri ale orașului, dar ca proiect, el va rămâne alocat unei zone de recreere. Ne dorim să rămână parc, un parc tematic. Mie îmi place iarba, dar dacă pui acolo gazon, pe trei hectare, te omoară apa, nu ai cum să îl ții. Ca să ții gazonul la Constanța trebuie să îi dai multă apă, ori ca să dai apă pe 2,8 hectare este deja un gest sinucigaș, și atunci trebuie să gândim o zonă de amplasamente, inclusiv pentru terenuri de sport“, spunea rectorul Universității „Ovidius“, conf.univ.dr. Dan-Marcel Iliescu, care e plătit mai bine decât președintele României.
Sperăm că problemele de curățenie se vor rezolva și că parcul acela va deveni dacă nu măcar un reper al orașului, cel puțin un loc unde să nu îți fie frică să intri. Chiar lângă se află Ovidius Park, creat și întreținut de avocatul Cătălin Filișan și prietenii săi, exclusiv cu fonduri private. O frumusețe, o dovadă că se poate, dacă se dorește. Din păcate, ce a reușit un om nu reușește o întreagă universitate. Recomandare: Cum arată Ovidius Park, realizat cu fonduri private, la doi ani și două luni de la inaugurare
Universitatea Ovidius, printre codașe
Universitatea Ovidius nu stă rău numai la aspectul fizic, ci și la performanță. În cea mai nouă ediție a Metarankingului Național, publicat de Ministerul Educației și Cercetării, se situează spre coada clasamentului, pe locul 23 din 32.
Metarankingul Național stă la baza procedurilor prin care MEC alocă fonduri pentru cercetarea în universități.
Față de metarankingul anterior, cele mai multe schimbări față de ediția anterioară constau în permutări între universități apropiate ca punctaj, inclusiv cea dintre Universitatea Transilvania, care urcă pe poziția 5, cu UMF Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca, care coboară pe 6. Universitatea Ovidius nu și-a schimbat poziția.
În ciuda poziției din coada clasamentului, rectorul instituției din Constanța, Marcel Iliescu, consideră că unele facultăți, cum ar fi cea de medicină, face parte din „elita medicinei românești”.Detalii aici: Cum pierde Constanța viitori medici buni în favoarea Bucureștiului
Primele 3 universități – UBB, UB și UNST Politehnica București – sunt și singurele care au punctaj de peste 20.000, conform procedurilor de evaluare ale autorilor metarankingului.
Metarankingul național al universităților din România – 2024
| Nr. | Universitatea | Punctaj |
|---|---|---|
| 1 | Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca | 23.7116 |
| 2 | Universitatea din București | 22.4578 |
| 3 | Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București | 21.2596 |
| 4 | Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București | 19.4593 |
| 5 | Universitatea „Transilvania” din Brașov | 17.3030 |
| 6 | Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca | 16.3925 |
| 7 | Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași | 15.6683 |
| 8 | Universitatea de Vest din Timișoara | 13.5778 |
| 9 | Academia de Studii Economice din București | 12.8181 |
| 10 | Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca | 11.4244 |
| 11 | Universitatea din Oradea | 11.1109 |
| 12 | Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași | 10.3471 |
| 13 | Universitatea Politehnica Timișoara | 10.1385 |
| 14 | Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca | 8.6594 |
| 15 | Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași | 8.5858 |
| 16 | Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați | 8.2455 |
| 17 | Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș | 8.1705 |
| 18 | Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova | 7.6989 |
| 19 | Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu | 7.4939 |
| 20 | Universitatea din Craiova | 7.0532 |
| 21 | Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava | 6.3931 |
| 22 | Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara | 5.9964 |
| 23 | Universitatea „Ovidius” din Constanța | 4.7713 |
| 24 | Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București | 3.3192 |
| 25 | Universitatea „Titu Maiorescu” din București | 2.6321 |
| 26 | Universitatea „Valahia” din Târgoviște | 2.2608 |
| 27 | Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara | 1.9727 |
| 28 | Universitatea Tehnică de Construcții din București | 1.6367 |
| 29 | Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca | 1.5527 |
| 30 | Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad | 1.4494 |
| 31 | Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești | 1.3528 |
| 32 | Universitatea pentru Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași | 1.2797 |
Metarankingul este o ierarhie a universităților bazată pe rezultatele acestora în diverse rankinguri internaționale. El este realizat atât la cererea Ministerului Educației – cum este cel de mai sus – cât și separat, de un grup independent de experți din mai multe instituții de învățământ superior.
Rectorul câștigă mai mult decât președintele României
Rectorul Universității „Ovidius” din Constanța, una dintre cele mai slab cotate din România, încasează un salariu mai mare decât șeful statului. Potrivit celei mai recente declarații de avere, depusă în anul 2024, Dan Marcel Iliescu a încasat, doar din funcția de rector, suma de 208.082 de lei pentru anul 2023. În aceeași perioadă, președintele României a avut un venit de 186.749 de lei. Detalii AICI.
Reamintim că România are 20 de universități în topul celor mai bune 2.250 din lume. Niciuna nu este din Constanța.





