
„Rusia ar putea lansa un atac în orice moment asupra Ucrainei”, a declarat marţi purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, care a evocat o „situaţie extrem de periculoasă”, relatează Reuters şi AFP.
„Suntem într-un stadiu în care Rusia poate lansa în orice moment un atac în Ucraina”, a apreciat Psaki, avertizând că „nicio opţiune nu este exclusă de partea americană pentru a răspunde unui astfel de atac”, întrebată în special despre posibilitatea excluderii Rusiei din „Swift”, un circuit securizat de viramente bancare internaţionale.
Secretarul de stat american Antony Blinken se va deplasa săptămâna aceasta la Kiev, după ce discuţiile cu Rusia s-au încheiat săptămâna trecută fără niciun rezultat, pe fondul îngrijorărilor SUA şi altor ţări occidentale că Moscova ar putea să invadeze din nou Ucraina.
Şeful diplomaţiei americane se va întâlni cu omologul său rus Serghei Lavrov vineri la Geneva, cu scopul de a căuta o „portiţă de ieşire diplomatică” din criza dintre Rusia şi Ucraina, a anunţat marţi o responsabilă din Departamentul de Stat, citată de AFP.
„Secretarul de stat este implicat 150% pentru a căuta o portiţă de ieşire diplomatică şi este într-adevăr ceea ce motivează” întâlnirea cu ministrul de externe rus, a indicat aceasta sub rezerva anonimatului.
Secretarul de stat american se va deplasa apoi la Berlin pentru discuţii cu Regatul Unit, Franţa şi Germania cu privire la Ucraina, Occidentul avertizând Rusia că s-ar expune la grave consecinţe în caz de invadare a teritoriului ucrainean.
În plus faţă de sancţiunile economice, „noi vom furniza echipament defensiv suplimentar ucrainenilor”, în cazul unei invazii, a precizat responsabila din Departamentul de Stat.
Rusia şi-a mutat trupele la granița cu Ucraina. Vladimir Putin a decis să își mute armata spre vestul Rusiei, iar trenurile încarcate cu echipament militar și cu sute de soldați parcurg circa 7.000 de kilometri pe celebrul traseu al căii ferate transiberiene în direcția Ucrainei și a statelor NATO, informează Bild.
Rusia şi-a mutat trupele la granița cu Ucraina. Trenurile sunt pline cu soldați și tancuri
Dmitri Peskov, secretarul de presă al Kremlinului, decizia vine ca răspuns la exercițiile la scară largă ale NATO, la avansarea infrastructurii militare și a sistemelor de armament ale Alianței până la granițele Federației Ruse, precum și la activitățile aviației militare a unui potențial adversar, Moscova fiind nevoită să păstreze un anumit număr de trupe și echipamente în zonele de frontieră. „Trupele ruse se află pe teritoriul Federației Ruse, în apropierea graniței cu Ucraina, și considerăm că este necesar să le lăsăm acolo, în fața unei situații foarte tensionate”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Este pentru prima dată când un oficial rus recunoaște concentrarea de trupe la frontiera cu Ucraina, din cauza unei situații tensionate. Până în prezent, reprezentanții ruși au afirmat că deplasările de trupe pe teritoriul Federației Ruse fac parte din procesul normal de pregătire pentru luptă al acestora, scrie Defense Romania.
„Calea ferată transsiberiană este o opțiune importantă pentru mișcările militare în Rusia. Un tren militar are nevoie de șase-șapte zile pentru a ajunge din Orientul Îndepărtat al Pacificului în vestul Rusiei. Trenurile din Siberia parcurg distanța în doar două-trei zile”, a declarat expertul irlandez în domeniul apărării, Andy Scollick. Pe internet au apărut deja filmări cu trenuri militare rusești de-a lungul căii ferate transsiberiene în ultimele 72 de ore.
Referitor la riscul izbucnirii unui război în Ucraina, Mircea Geoană a recunoscut că „suntem în fața celui mai complicat moment de securitate pentru Europa din ultimii 30 de ani”. Oficialul NATO a amintit despre „acţiunile agresive ale Rusiei”, făcând referire la „anexarea ilegală a Crimeei.
„Acțiunile agresive ale Federației Ruse în jurul și în interiorul Ucrainei astăzi, ce s-a întâmplat în urmă cu câțiva ani de zile prin anexarea ilegală a Crimeei, acțiunile maligne pe care Federația Rusă le întreprinde în domeniul cibernetic, în domeniul hibrid, dezinformare, dar mai ales această mobilizare neobișnuită și periculoasă de trupe în jurul Ucrainei creează o evidență și noi spunem lucrurilor pe nume, că suntem în fața celui mai complicat moment de securitate pentru Europa din ultimii 30 de ani”, a declarat Mircea Geoană, conform Digi24.
Mircea Geoană, despre discuţiile NATO – Rusia pentru a evita războiul în Ucraina. „Putem să avem un dialog constructiv și să detensionăm o situație periculoasă”
Secretarul general adjunct al NATO a subliniat că este vorba despre un „moment complicat, motiv pentru care încurajează dialogul cu Moscova.
„Și pentru că este un moment complicat, încurajăm dialogul cu Federația Rusă pentru că dialogul este util mai ales atunci când sunt probleme complicate. Am urmărit declarațiile pe care domnul Lavrov le-a avut, și pe care partea rusă le-a avut, ceea ce vreau să spun este că dorința noastră de dialog confirmată de întreaga alianță rămâne valabilă și chiar dacă există o diferență importantă între propunerile pe care Federația Rusă le-a făcut sunt și lucruri în care credem că putem să avem un dialog constructiv și să detensionăm o situație periculoasă.
În declarațiile purtătorului de cuvânt de la Kremlin, de ieri, arată că Rusia așteaptă din partea noastră propuneri în scris. Ceea ce vom și face. Pentru că atunci când am spus că sunt lucruri de neacceptat, printre care revenirea la situația dinainte de 1997, lucru neacceptabil pentru NATO, lucru care nu se va schimba, sau că cineva poate să dicteze, să aibă un veto asupra dreptului unei națiuni europene de a-și alege alianțele, nu vom accepta niciodată”, a precizat Mircea Geoană, potrivit sursei citate.
Fostul ministru de Externe a subliniat că „NATO este o organizație politico-militară defensivă” şi şi-a exprimat speranţa că Rusia va înţelege că „nouă aventură militară în Ucraina, sau o destabilizare agresivă a Ucrainei va avea consecințe în relațiile cu NATO”
„Între NATO și SUA există o perfectă coordonare, între NATO și UE există o perfectă coordonare și toți aliații au demonstrat că suntem extrem de uniți, iar acest front comun este un front redutabil. Sperăm ca Federația Rusă să înțeleagă că o nouă aventură militară în Ucraina, sau o destabilizare agresivă a Ucrainei va avea consecințe în relațiile cu NATO, în relațiile cu Europa și în general cu privire la interesele Federației Ruse în Europa și în lume.
NATO este o organizație politico-militară defensivă. Tot ce înseamnă acest narativ persistent al Federației Ruse că NATO ar fi o amenințare este un neadevăr. Suntem creați în mod explicit să chemăm să apărăm cetățenii și teritoriul țările aliate, cu atât mai mult în flancul estic care geografic este mai aproape de Federația Rusă și mai expus acestor riscuri de securitate”, a conchis Mircea Geoană.
Înalţi oficiali ai administraţiei Biden avertizează că Statele Unite s-ar putea alătura cu toată greutatea lor în sprijinul unei insurgenţe ucrainene dacă preşedintele Vladimir Putin ordonă trupelor ruse să invadeze Ucraina.
„În această eventualitate, asistenţa militară americană şi NATO – informaţii, cyber, arme anti-tanc şi anti-aeriene, rachete navale ofensive – ar creşte semnificativ”, spune James Stavridis, fost comandant suprem al forţelor aliate la NATO, conform New York Times.
De ani de zile, oficialii americani s-au gândit la întrebarea cât de mult sprijin militar să ofere Ucrainei de teamă să nu provoace Rusia.
Modul în care Statele Unite, care tocmai au ieşit din două decenii de război în Afganistan , ar putea pivota spre finanţarea şi sprijinirea unei insurgenţe ucrainene împotriva insurgenţei pro-ruse, încă se elaborează.
În Afganistan, Statele Unite s-au dovedit a fi dezamăgitoare în lupta împotriva insurgenţelor. Dar când vine vorba de finanţarea acestora, experţii militari spun că este un alt joc de minge.
Preşedintele Biden nu a stabilit cum ar putea Statele Unite să înarmeze insurgenţii din Ucraina care ar conduce ceea ce ar echivala cu un război de gherilă împotriva ocupaţiei militare ruse. Nici nu este clar care ar putea fi următoarea mişcare a Rusiei sau dacă Putin intenţionează să lanseze un atac cibernetic. Vineri, hackerii au doborât mai multe site-uri web ale guvernului ucrainean după zile de negocieri între Rusia şi Occident despre criza din Ucraina.
Dar oficialii administraţiei Biden au început să semnaleze Rusiei, care a adunat aproximativ 100.000 de soldaţi la graniţele sale cu Ucraina , că, chiar dacă ar reuşi să cucerească rapid teritoriu, Putin va întâmpina în cele din urmă preţul unei invazii prohibitiv de costisitoare în ceea ce priveşte pierderile militare. .
„Şi dacă s-a transformat într-o insurgenţă ucraineană, Putin ar trebui să-şi dea seama că, după ce am luptat noi înşine cu insurgenţele timp de două decenii, ştim să le înarmam, să le antrenăm şi să le energizăm”, adaugă fostul comandant al forţelor NATO.
El a subliniat sprijinul american pentru mujahedeeni din Afganistan împotriva invaziei sovietice de acolo la sfârşitul anilor 1970 şi 1980 , înainte de ascensiunea talibanilor. „Nivelul de sprijin militar pentru o insurgenţă ucraineană” , a spus amiralul Stavridis, „ar face ca eforturile noastre din Afganistan împotriva Uniunii Sovietice să pară slabe prin comparaţie”.
Atât secretarul Apărării Lloyd J. Austin al III-lea, cât şi generalul Mark A. Milley, preşedintele şefilor de stat major comun, şi-au avertizat omologii ruşi în ultimele convorbiri telefonice că orice victorie rapidă a Rusiei în Ucraina va fi probabil urmată de o insurgenţă sângeroasă similară cu cea care a alungat Uniunea Sovietică din Afganistan. În discuţiile cu membrii NATO, înalţi oficiali Biden au precizat, de asemenea, că CIA (în secret) şi Pentagonul (în mod deschis) vor sprijini insurgenţa ucraineană.
Oficialii administraţiei intervievaţi săptămâna aceasta au spus că planurile de a ajuta insurgenţii ucraineni ar putea include pregătirea lor în ţările din apropiere care fac parte din flancul estic al NATO: Polonia, România şi Slovacia, state care ar putea permite insurgenţilor să intre şi să iasă din Ucraina. Dincolo de sprijinul logistic şi de arme, SUA şi aliaţii NATO ar putea oferi şi echipamente medicale, servicii şi chiar adăpost în timpul ofensivelor ruseşti. Statele Unite vor furniza aproape sigur arme, au spus oficialii.
De când Rusia a invadat Crimeea în 2014, administraţiile prezidenţiale succesive ale SUA s-au străduit să limiteze sprijinul militar acordat Ucrainei în mare parte la armamentul defensiv. Statele Unite au oferit aproximativ 2,5 miliarde de dolari ca ajutor militar Kievului, inclusiv rachete antitanc şi radare care le permit armatei ucrainene să identifice mai bine artileria inamică, plus bărci de patrulare şi echipamente de comunicaţii.
Citește și: Rusia supraveghează, din Crimeea, Marea Neagră și județul Constanța
Statele Unite va oferi Ucrainei informaţii despre câmpul de luptă care ar putea ajuta ţara să răspundă mai rapid la o invazie, au spus oficiali înalţi ai administraţiei.
Dar tot acest ajutor a fost calibrat pentru a nu-l provoca pe Putin, au spus oficialii. Dacă trupele ruse ar trece graniţa, au spus oficialii, Statele Unite ar putea oferi armament şi antrenament ucrainenilor pentru scopuri ofensive.
Conform unei analize de pe Bloomberg privind criza din Ucraina. dar şi aderarea a două state scandinave în NATO:
„Rusia împinge Finlanda şi Suedia către NATO. Toţi ochii sunt aţintiţi asupra preşedintelui rus Vladimir Putin şi a cererilor sale cu privire la Ucraina, susţinute de 100.000 de soldaţi şi de o acumulare a capacităţii militare la graniţa dintre Rusia şi Ucraina. Putin vrea garanţii de la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord că Ucrainei nu i se va permite niciodată să se alăture alianţei, dându-i efectiv drept de veto asupra apartenenţei, care astăzi este alcătuită din 30 de naţiuni.
Dar mai puţin remarcate sunt două ţări din nord care sunt democraţii puternice şi independente şi au legături cu NATO, deşi niciuna nu este membră: Suedia şi Finlanda. La sfârşitul lunii trecute, ministerul rus de externe a făcut comentarii despre ambele, indicând nemulţumirea faţă de ideea de a se alătura alianţei.
Dar această abordare să crească dorinţa ambelor naţiuni nordice de a lua în considerare în mod serios aderarea. Reprezintă o oportunitate pentru NATO, având în vedere caracterul, geografia şi capacitatea militară a celor două ţări.
Când eram comandantul suprem aliat al NATO, am interacţionat adesea cu trupe din Suedia şi Finlanda şi le-am vizitat de multe ori pentru discuţii. Ştiam că mă aflu în prezenţa unor luptători extrem de capabili. Planul meu de securitate în Balcani, de exemplu, a fost furnizat de soldaţi suedezi înalţi, care păreau vikingii moderni. Când am fost în Finlanda şi am vizitat muzeul „războiului de iarnă” împotriva Rusiei din 1939-1940, m-am simţit mândru”, a concluzionat militarul.
Sursă foto: alarabiya.net