Valeriu Iftimie, omul de afaceri care construiește noul CET, folosește transportul în comun în București, dar vine cu avionul privat în Constanța

Primăria Constanța a primit o singură ofertă la licitația pentru construirea noului CET, adică a noii centrale electrice pe gaze, în cogenerare, proiect care beneficiază de finanțare europeană nerambursabilă prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Oferta vine de la un consorțiu condus de Elsaco Electronic S.R.L (liderul asocierii).

Noul CET din Constanța presupune o investiție de 742.921.672 de lei. 520.025.710 lei ar trebui să provină din fonduri europene, prin programul PNRR, restul de 222.895.962 milioane lei reprezintă cheltuieli neeligibile și trebuie suportate de către Primăria Constanța. Consorțiul mai include și patru subcontractanți.

Patronul firmei care este liderul asocierii se numește Valeriu Iftime. Deține clubul FC Botoșani, are o avere estimată la 25 de milioane de euro. Invitat la emisiunea „Prietenii lui Ovidiu”, omul de afaceri și viitorul președinte al Consiliului Județean Botoșani a declarat că are un avion, dar că, atunci când ajunge la București, circulă cu metroul și cu transportul în comun. A subliniat însă că, spre deosebire de Ion Țiriac, are numai unul.

„Eu merg cu metroul în București. Este extraordinar. Ca să vii cu mașina în Pipera trebuie să fii un pic obraznic. Plus că eu am o chestie cu mediul, cu mai puțin combustibil. Eu vin cu avionul în București, cu avionul de linie, cu care e foarte ușor de venit. Chiar dacă la companie avem și un avion mic. E complicat să mergi la Arad sau la Constanța cu mașina. Și-așa faci două ore cu avionul.”, a spus acesta.

„Când m-am dus la Paris prima dată, în ‘95-‘96, aveam un prieten care stătea în mijlocul Parisului. Dacă aveai mașină erai cineva… Și el ne spunea când mergem la Moulin Rouge să luăm metroul. „Bă, ăsta-i sărac… Vai mama lui!”. În orice oraș d-ăsta mare trebuie să fii cumva nelalocul tău… Ne trebuie educație.”, a mai spus omul de afaceri.

În opinia lui Valeriu Iftimiem este o „obrăznicie” ca și soțul, și soția să dețină câte o mașină:

„O numesc obrăznicie! E chestie de educație. Dacă vrem să facem mobilitate urbană, trebuie să educăm mult aici. Pe de altă parte, să explicăm oamenilor că pot să ajungă în orice colț, dar să aibă cu ce. În Botoșani e complicat, că e de mers pe jos. Ai Uber, puțin. Dar aici, în București, cum să vă spun, mergi în orice loc cu metroul…”.

Cine construiește noul CET

Pentru construirea noului CET a fost depusă o singură ofertă, din partea unui consorțiu format din: Elsaco Electronic S.R.L (liderul asocierii), ELSACO Engineering SRL, Vestra Industry SRL. Consorțiul mai include și patru subcontractanți: Energomontaj, Aquaterm Green Energy, Electro-Alfa International și Alrosel Project.

Potrivit Termene.ro, grupul de firme Elasco este este controlat de mai mulți oameni de afaceri români, în frunte cu botoșăneanul Valeriu Eftimie, și este specializat în domeniul construcției de utilități. Vestra este controlată de aceiași oameni de afaceri.

SC Elsaco Electronic SRL lucrează și la trei dintre loturi prin care se reabilitează reţeaua de termoficare din Bucureşti, conform unui anunţ din noiembrie 2022. 

Afaceri de peste 425 milioane lei

Elsaco Electronic SRL a avut în 2023 o cifră de afaceri de 425.529.326 lei, în creștere cu 23% față de anul precedent, un profit de 35.340.358 lei (mai mare cu 60%), datorii totale de 144.080.943 lei (față de 95.247.279 lei, în 2022). Așadar, datoriile sunt de aproape cinci ori mai mare decât profitul.

Acționari sunt: Iftimie Valeriu – 40%, Ovidiu Jitaru – 20%, Petru Parfenov – 20%, Doru Popa – 20%.

Iftimie Valeriu este acţionarul de la FC Botoşani. Într-un top realizat pe finalul anului 2022, acesta s-a clasat pe locul al nouălea în topul celor mai bogaţi oameni din fotbalul românesc, cu o avere estimată între 22 – 24 de milioane de euro.

Detalii despre noul CET 

Amplasată pe vechiul amplasament al CET Palas, „noua sursă va avea o capacitate termică nominală de minim 160 MWt, fiind formată din următoarele instalații și auxiliare:

1. Instalație de cogenerare de înaltă eficiență formată din 5 (cinci) unități cu motor termic cu ardere internă, cu funcționare pe gaze naturale, de capacități egale, de minim 10,4 MWe și minim 9 MWt, împreună cu instalațiile auxiliare necesare, în configurație flexibilă, care să permită utilizarea hidrogenului verde în amestec cu gazele naturale;
2. Instalație auxiliară de producere a energiei termice, formată din 4 (patru) cazane de apă caldă cu funcționare pe gaze naturale, de capacități egale, de minim 25 MWt, respectiv din 2 (două) cazane de abur cu funcționare pe gaze naturale, de minim 12 t/h, în configurație flexibilă care să permită utilizarea hidrogenului verde în amestec cu gazele naturale;
3. Stație de degazare termică și pompare a apei de adaos în rețeaua de termoficare;
4. Acumulator de căldură;
5. Stație de pompare agent termic aferentă instalațiilor de producere a energiei termice;
6. Ansamblu de foraje de apă pentru alimentarea stației de tratare a apei;
7. Stație electrică de racordare a generatoarelor, aferentă noii surse; 8. Racorduri și rețele în incintă″, după cum scria în anunț.

Recomandări:

Iată dovada că municipiul Constanța nu are nevoie nici de un CET nou, nici de schimbarea conductelor

Nu îi place fotbalul, dar investește un milion de euro în Farul