Van Oord, o companie olandeză renumită, a fost obligată de instanță să plătească o factură de circa un milion de euro unei firme românești. Procesul a durat mai bine de doi ani.
Compania olandeză este Van Oord Dredging and Marine Contractors BV – sucursala Constanța, cea care a realizat două mari proiecte în România: extinderea digului de larg din Portul Constanța și reabilitarea și extinderea plajelor, proiecte pentru care a încasat sute de milioane de euro. Pentru acesta din urmă, Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral a organizat, în 2013, o licitație, care a fost câștigată de olandezi, în asociere cu Societatea de Construcții și Transporturi S.A.(SCT) București, controlată atunci de Horia Simu, unul dintre cei mai mari beneficiari ai retrocedărilor din România, reținut, la un moment dat, de procurorii DNA.
Au lucrat la extinderea plajelor
Lucrările au început în vara lui 2014. Asocierea a apelat la firma constănțeană Comprest Util pentru furnizarea de materiale și punere în operă. Comprest Util deține și licența pentru prefabricate, obținută de la un institut de renume din Franța, CLI, fiind singura companie care avea dreptul să le folosească la această lucrare. Van Oord a ales, indirect, să nu încheie contracte de subantrepriză, pentru ca un subcontractor să nu poată intra la masa beneficiarului. Astfel, olandezii au girat, indirect, încheierea unui contract de furnizare materiale cu punere in opera cu societatea Comprest Util, firmă care a mai lucrat cu Van Oord la extinderea digului de larg din Portul Constanța și care a lucrat bine, dovadă că a fost bonificată de către firma olandeză.
Negru pe alb
Pe parcursul derulării proiectului au apărut probleme cu bonitatea asociatului Van Oord, respective SCT – București SA. Aceasta din urmă a intrat în insolvență. Pentru că în aceste condiții Comprest Util nu mai avea siguranța că va fi plătită, a cerut garanții de la Van Oord. Pe 22 decembrie 2014 lucrările au fost sunt sistate de către Comprest Util, cu notificare prealabilă. Pe 27 ianuarie 2015, se încheie un acord tripartid, între Van Oord, SCT și Comprest Util, în care se stipulează că, dacă SCT intră în insolvență, Van Oord „se obligă să îndeplinească, în următoarele 3 zile lucrătoare, obligațiile de plată pe care SCT le datorează către Comprest Util” conform respectivelor contracte și în limitele prevederilor legale”. În aceeași zi, 27 ianuarie 2015, Comprest Util reia lucrările, plata pentru ele (circa 80 milioane lei) fiind efectuată de Van Oord. Mare parte din lucrări au fost făcute de Comprest Util din fonduri proprii și terminate cu două luni mai devreme decât termenul stabilit. Firma românească nu a încasat însă toată suma, conform contractului, ci cu aproximativ 4 milioane de lei mai puțin. Pentru această sumă există facturi semnate și asumate, cu devize de lucru aferente valorilor respective (adică materiale, manoperă, utilaje), devize acceptate. Lucrarea era preconizată să coste, în total, peste 170 milioane euro, iar olandezii au cerut în mai multe rânduri suplimentarea costurilor, cu mai multe milioane de euro.
Amenințări cu dosare penale
O firmă românească medie moare dacă așteaptă ani de zile să încaseze o factură de un milion de euro. Pentru această sumă s-au plătit taxe și impozite, s-au plătit angajații care au lucrat, ceea ce înseamnă încă aproximativ 400.000 de euro. Ajunși la capătul răbdării, românii au amenințat că își vor lua materialele, care făceau acum parte din dig. „Vă aducem la cunoștință că prin această conduită deveniți pasibili inclusiv de sancțiuni penale”, le-a transmis ministrul Mediului din acea perioadă. Aceștia nu afirmat tot timpul că SCT este datoarea firmei constănțene, nu ei. Aceștia nu afirmat tot timpul că SCT este datoarea firmei constănțene, nu ei. Reprezentantul Van Oord, Marius Stamat, a cărui soție era șefa urbanismului din primăria condusă de Radu Mazăre, nu a participat la o întâlnirea organizată de beneficiar, ABADL, rezumându-se la a trimite un punct de vedere scris in care, în mod ambigu, precizează ca societatea olandeză nu face parte din acest litigiu. „Atât timp cât există un litigiu în instanță, nu putem oferi nicio informație referitoare la acest subiect”, spunea, atunci, Robert de Bruin, Head Corporate Communication & Markets al Van Oord Dredging and Marine Contractors BV.
Ce a decis instanța
Tribunalul Constanța a dat dreptate societății Comprest Util SRL și, pe 31 ianuarie 2018, a admis cererea acesteia de ordonanță de plată, respingând toate motivele cu care s-au apărat olandezii (de la excepția autorității de lucru judecat la lipsa calității procesuale pasive a debitoarei). Magistrații au obligat Van Oord ca, în termen de 30 de zile de la comunicare, să plătească Comprest Util suma de 3.950.026 lei, dar și 701.780 lei reprezentând dobânda legală și 450 de lei, cheltuieli de judecată. Sentința poate fi atacată cu cerere în anulare, dar banii trebuie plătiți, decizia instanței fiind executorie.
Firmele românești, pe cale de dispariție
„Ce ar fi făcut o firmă românească dacă nu ar fi avut puterea economică să treacă peste o astfel de problemă, să se mențină pe piață? Așa au distrus toate firmele românești, sunt multe exemple care nu se cunosc. Multinaționalele procedează mereu în acest mod, nu oferă niciun fel de garanție companiilor românești. Ei câștigă cu prețuri mari, obținut suplimentări de bani, la lucrări, de peste 15% întotdeauna, vin cu tot felul de motive și atacă beneficiarii și instituțiile românești, iar cu firmele românești lucrează cu prețuri foarte mici și, mai mult, încearcă să nu le dea nici banii. Firmele românești sunt pe cale de dispariție. Nu suntem plătiți, nu primim garanții. Suntem obligați să suportăm tot ce ne impune acestea, întrucât au o protecție puternică prin intervenția promptă a ambasadelor asupra decidenților români. Firmele străine sunt ascultate, sunt primite la masă, le sunt create toate condițiile, iar pe noi numai ne obstrucționează. Aș vrea să remarc faptul că, în Constanța, justiția începe să facă dreptate, să vadă realitate. Ne așteptăm ca și în alte dosare să vedem aceeași atitudine”, a declarat, pentru România liberă, Grigore Comănescu, proprietarul Comprest Util SRL. Compania constănțeană a cerut insolvența Van Oord, iar procesul este pe rol. Cu toate acestea, olandezii merg înainte și sunt interesați și pregătiți, conform informațiilor noastre, să participe la a doua etapă a extinderii plajelor.
33 de hectare noi de teren
Prima etapă de reabilitare a plajelor a fost unul dintre cele mai ambițioase proiecte de infrastructură din România. Valoarea totală a fost de 170.450.084 euro, inclusiv TVA, din care finanţarea nerambursabilă de la Fond de coeziune a fost de 85,49% şi de la bugetul de stat de 14,51%. S-a lucrat în zonele Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi Eforie Nord pe o lungime de peste 7,3 km. Poate la fel de important ca înnisiparea este că s-a lucrat și la protecția și reabilitarea plajelor împotriva riscului de eroziune accelerată. ”Lucrările de mare anvergură şi importanţă naţională au constat în reabilitarea, extinderea şi construcţia a 15 epiuri (diguri de ţărm) şi a 7 diguri submerse pe o lungime de 12.800 de metri liniari, iar lăţirea plajelor s-a făcut cu 3.477.442 metri cubi de nisip adus din largul Mării Negre”, au precizat reprezentanții ABADL. La finalul proiectului, litoralul românesc a fost mai mare cu 33 de hectare, pe cele cinci sectoare de plajă incluse în proiect, iar plajele au fost mai late chiar cu peste 100 de metri faţă de anul 2013. Beneficiarii proiectului sunt cei aproximativ 278.000 de locuitori care vor fi protejați în urma reducerii riscului de inundare a proprietăților, precum și peste 32.000 de turiști.
În câteva luni trebuie să înceapă etapa a doua a reabilitării costiere și extinderii plajelor, etapă care este estimată că va costa circa 270 de milioane de euro. Va urma și etapa a treia.
Articolul este semnat de Cristian Hagi și este preluat din ediția print a cotidianului România liberă, unde a fost publicat în februarie 2018.
Vă recomandăm și: