VIDEO. Le-a ajuns cuțitul la os. Profesorii constănțeni au pichetat Prefectura

profesori pichetare constanta
Profesori constănțeni în timpul pichetării prefecturii (foto: Constanța 100%, 2 octombrie 2017)

Câteva zeci de profesori din Constanța au pichetat, astăzi, timp de două ore, sediul Prefecturii din Constanța.

Aceștia au revendicări salariale, dar și referitoare la schimbarea sistemului. Aceștia spun că au șapte mai revendicări, legate nu numai de salarii, ci mai ales de modul cum (nu) funcționează sistemul.

„Este paradoxal ca noi, sindicatele, să ne batem pentru a impune respectarea legii”, a declarat Mitică Iosif, preşedintele Sindicatului Liber al Salariaţilor din Învăţământul Preuniversitar Constanţa.

De exemplu, deși legea prevede alocarea a 6% din PIB pentru educație, media ultimilor zece ani arată că cifra nu depășește 4%. Profesorii cer salarii motivante pentru cei din sistem.

„După modul cum s-au făcut ultimele salarii în primării mari ale țării, vom avea surpriză să găsim un șofer cu studii medii mai bine plătit decât un coleg de-al nostru cu studii superioare”, a mai spus acesta.

O altă problemă este faptul că în mediul rural predau profesori necalificați. Învățământul este singurul sistem unde se practică metoda aceasta. Dacă la spital ați fi tratat de oricine altcineva decât de un doctor, cum ați reacționa?

Mai multe declarații ale liderului de sindicat Mitică Iosif puteți urmări în clipul de mai jos.

Iată revendicările și nemulțumirile profesorilor:

  1. Poziționarea funcțiilor didactice în grilele Legii salarizării.
  2. Necuprinderea, în Legea bugetului de stat pe anul 2017, a sumelor necesare pentru plata sentințelor judecătorești.
  3. Tergiversarea elaborării proiectului unei noi legi a educației.
  4. Calculul incorect al sporurilor, calcularea sporurilor: calcularea sporurilor și indemnizațiilor se face prin raportare la salariul de bază din luna decembrie 2016, ceea ce conduce la o diminuare cu până la 50% a drepturilor salariale.
  5. Programele școlare sunt învechite și neadaptate cerințelor de pe piața muncii.
  6. Subfinanțarea educației – România are sub 4% din PIB, față de media din UE, de 5,2%.
  7. Cuantumul pensiilor celor care au lucrat în învățământ.

Aceste probleme au fost prezentate de liderii de sindicat prefectului Constanței, Ioan Albu.

Mai concret, membrii de sindicat reclamă faptul că sporurile salariale se calculează prin raportare la salariile de bază de anul trecut, ceea ce conduce la obţinerea unor venituri salariale mai mici decât ar trebui de fapt. Concret, angajaţii din învăţământ pierd, în medie, peste 3 la sută din venitul brut, iar procentul poate fi mai mare, dacă au mai multe sporuri.

Totodată sunt nemulţumiţi de faptul că Executivul nu a cuprins în Legea bugetului de stat pentru anul 2017 sumele necesare pentru plata sentinţelor judecătoreşti, în conformitate cu prevederile legale de eşalonare a plăţii acestor sentinţe. În medie, fiecare angajat din educaţie ar trebui să recupereze aproximativ 5.000 de lei.

De asemenea, sunt nemulţumiţi de cuantumul mic al creşterii salariilor nete în anul 2018 comparativ cu creşterile salariilor brute, consecinţă a majorării contribuţiilor angajaţilor către stat. În urma calculelor făcute de FSLI şi recunoscute ulterior de ministrul Finanţelor Publice, precum şi de ministrul Muncii, dacă nivelul brut al salariilor creşte cu 50 la sută, în realitate, ceea ce va primi, anul viitor, fiecare angajat din învăţământ este de maximum 25%.

În zilele de 4 şi 5 octombrie 2017 va fi pichetat sediul Guvernului.

Redăm, mai jos, pe larg, cele opt probleme majore ale educaţiei din România, în opinia sindicaliștilor.

  1. Necesitatea adoptării unei noi legi a educației. Conform Programului de Guvernare PSD – ALDE, cea mai aşteptată lege de către elevi, cadre didactice și părinți, este Legea Educației Naționale. Un act normativ realizat cu responsabilitate şi supus dezbaterii publice va rezolva cea mai mare parte a problemelor cu care se confruntă de mai bine de 20 de ani sistemul de educaţie din România. Care este graficul elaborării, dezbaterii publice și adoptării acestei legi?
  2. Programele şcolare sunt învechite şi neadaptate cerinţelor de pe piaţa muncii. Elevii nu sunt pregătiţi să facă faţă provocărilor din plan profesional şi nici măcar pentru a-şi gestiona singuri viaţa. Din cauza programelor, sistemul de educaţie este axat pe partea teoretică, mai puţin practică, iar programul elevilor este sufocant, încetinind dezvoltarea acestora. În opinia noastră, programele şcolare trebuie să fie regândite din temelii; ele trebuie adaptate la cerinţele reale ale pieţei muncii. Când va lua Guvernul României o asemenea decizie, aşteptată cu interes de milioane de elevi, de părinţii acestora, de cadrele didactice dar şi de mediul economic, care se plânge de slaba pregătire a absolvenţilor de învăţământ?
  3. Subfinanţarea educaţiei plasează şcolile din România într-un alt secol. Lipsa dotărilor în cele mai multe dintre unităţile de învăţământ accentuează şi mai mult starea precară a sistemului de educaţie. Nu este admisibil să existe şcoli care nu au fost reabilitate sau care reprezintă un pericol pentru elevi, pentru că nu au, de exemplu, autorizaţie de funcţionare din partea ISU. Este de neacceptat, de asemenea, ca în multe dintre şcoli să nu existe laboratoare dotate corespunzător, ca grupurile sanitare să fie aceleaşi de zeci de ani sau banala cretă să fie cumpărată din banii părinţilor!
  4. Banii câştigaţi în instanţă ajung în buzunarele cadrelor didactice, după lungi amânări. Ni se cere respectarea legilor şi a deciziilor din instanţă, dar statul cum tratează această problemă? Conform prevederilor legale, în anul 2017, o parte a salariaţilor din învăţământ ar trebui să primească sumele restante la drepturi salariale, stabilite prin sentinţe judecătoreşti, sume care nu se regăsesc în legea bugetului de stat pentru anul 2017. De asemenea, tot ca urmare a sentinţelor judecătoreşti, personalul didactic trebuie să primească sume care reprezintă dobânzi penalizatoare. Până în acest moment, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Educaţiei Naţionale nu au stabilit care este sursa de finanţare a acestor cheltuieli şi cine trebuie să facă aceste plăţi. În medie, fiecare angajat din educaţie ar trebui să recupereze aproximativ 5.000 de lei. În aceste condiţii, solicităm Guvernului României să rezolve în perioada imediat următoare această problemă.
  5. Creșterea salariilor nete în educație va fi de 25% în anul 2018, chiar dacă salariile brute ar urma să fie majorate cu 50%.Începând cu data de 1 ianuarie 2018, urmează să se aplice prevederile Legii nr 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Conform datelor Ministerului Finanţelor Publice, începând cu aceeaşi dată, se va schimba modul în care vor fi achitate dările către stat ale angajatului. Ceea ce înseamnă, că majorarea cu 50% a salariului brut anunţată pentru anul viitor, la nivelul salariului net nu reprezintă mai mult de 25%.
  6. Modificarea Legii pensiilor. În sistemul de educaţie pensia medie este de sub 1.000 de lei, comparativ cu alte sisteme, unde pensia medie este de peste 3.000 de lei. În unele cazuri aceste pensii “speciale” au ajuns să fie mai mari decât veniturile încasate de angajaţi. Constatăm că există persoane care ies la pensie la 43 de ani, cu o pensie de peste 10.000 de lei, în timp ce pe un profesor, după 43 de ani de muncă, statul român îl “recompensează” cu o pensie de 1.500 de lei, întrucât principiul de calcul este diferit faţă de cel aplicat în cazul altor bugetari. Considerăm că singurul principiu care trebuie să stea la baza calculului pensiilor din România trebuie să fie cel al contributivității la fondul de pensii! Dacă nu, atunci cerem pensii speciale şi pentru profesori!
  7. Calculul incorect al sporurilor. Deși conform H.G. nr/. 38/2017 salariile de bază s-au majorat, de la data de 1 ianuarie 2017, în medie, cu 15%, calcularea sporurilor, indemnizațiilor prevăzute de art. 3 3 alin. (4) din O.U.G. nr. 57/2015, cu modificările și completările ulterioare, nu se face la salariile de bază majorate de la 1 ianuarie 2017, ci aceste sporuri și indemnizații sunt calculate prin raportare la salariul de bază din luna decembrie 2016, ceea ce conduce la o diminuare a drepturilor salariale care se cuvin personalului didactic.
  8. Renunțarea la costul standard per elev. Atâta timp cât determinarea costului standard se face prin hotărâre de guvern, la propunerea Ministerului Educației, în funcție de cuantumul cheltuielilor de personal stabilit de Ministerul Finanțelor Publice pentru salariații din învățământ și aprobat de Parlamentul României, prin Legea bugetului de stat, existența acestui cost standard nu se justifică. Dacă există o lege de salarizare după care sunt plătiți toți angajații dintr-o unitate, indiferent de numărul copiilor/elevilor din acea unitate, ce relevanță mai are acest cost standard pentru stabilirea cheltuielilor necesare cu salariile?

În situaţia în care Guvernul României nu va face efortul de a găsi soluţii la problemele expuse mai sus, Executivul trebuie să ia în calcul faptul că există riscul major să se declașeze un conflict de amploare, în sistemul de învăţământ, în toamna acestui an.

Un text de Cristian Hagi
Zen Residence
energia residence



Leave a Reply

Your email address will not be published.

Următorul articol

FOTO. Trotuar impracticabil spre Universitatea Ovidius și Școala Petre Ispirescu

Mon Oct 2 , 2017
Unul din trotuarele care duce spre Universitatea Ovidius și Școala Petre Ispirescu din Constanța este impracticabil. Este vorba de cel aflat în partea dreaptă, spre sensul de mers spre campusul universitar. Cel din partea stângă este asfaltat, dar neîncăpător diminețile. Problema a fost semnalată Primăriei Constanța, de circa două luni, […]
trotuar universitate