Ziua când în România va începe o criză cum nu s-a mai văzut: 8 august 2025

România se apropie de cel mai dur moment economic din ultimele decenii. Pe 8 august 2025, agenția de rating Fitch va anunța dacă țara va fi retrogradată la statutul de „junk”. Indiferent de verdict, valul de austeritate este inevitabil: reduceri masive de cheltuieli, tăieri de salarii, creșteri de taxe și un standard de viață în cădere liberă. Cei care cred că au mai văzut crize grele vor descoperi că, de data aceasta, totul va fi diferit.

„Junk” înseamnă că România va fi considerată o țară nesigură pentru investiții, cu risc mare de faliment, ceea ce va aduce împrumuturi mai scumpe, inflație și scădere economică. Chiar dacă nu se va întâmpla asta pe 8 aprilie, viitorul Guvern trebuie să ia decizii dure pentru a reduce deficitul bugetar imens. Asta înseamnă tăieri bugetare masive, scăderi de venituri și o perioadă de austeritate fără precedent. Marea criză, cu alte cuvinte.

Georgescu avertizează că România are în față doar două opțiuni:

• Adoptarea unor legi credibile care să reducă deficitul bugetar de la 160 miliarde lei anual la 100 miliarde lei, ceea ce ar însemna însă tăieri masive din economie, afectând veniturile angajaților și profiturile companiilor. Adică 60 de miliarde de lei pe an, în fiecare an!
• Ignorarea reformelor, ceea ce ar duce la retrogradarea României în categoria „Junk” — adică un nivel de risc similar cu cel al Turciei și Argentinei, țări cunoscute pentru inflație galopantă și devalorizarea dramatică a monedelor naționale.

„În ambele scenarii, România va pierde zeci de miliarde de lei anual”, subliniază Georgescu. Iar pentru mediul de afaceri, mesajul este clar: „În curând vom trece de la Insula iubirii la Survivor”.

Într-o perioadă de „supraviețuire economică”, Georgescu sfătuiește companiile și profesioniștii să investească masiv în vânzări și marketing pentru a rezista pe o piață în care „va fi mai puțină mâncare pentru câți meseni sunt”.

Alte semnale recente privind criza economică

Declarația lui Georgescu nu vine în gol. Mai mulți analiști economici și instituții internaționale au tras semnale de alarmă în ultimele săptămâni:

• Banca Națională a României (BNR) a avertizat în raportul său din aprilie 2025 că dezechilibrul bugetar este „cea mai gravă amenințare la adresa stabilității financiare” și că „corecția va fi inevitabilă și dureroasă”, cu sau fără sprijin extern.
• Ionuț Dumitru, economist-șef la Raiffeisen Bank, a declarat recent într-un interviu pentru Ziarul Financiar că „România nu mai are luxul de a amâna măsurile dure” și că „downgrade-ul la categoria Junk este aproape o certitudine dacă nu se intervine rapid”.
• Comisia Europeană, în analiza de primăvară 2025, a inclus România în categoria statelor „cu dezechilibre macroeconomice excesive”, precizând că deficitul bugetar și cel de cont curent sunt la niveluri nesustenabile.
• Execuția bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 43,66 miliarde lei, respectiv 2,28% din PIB (în termeni cash, standard intern), față de deficitul de 35,88 miliarde lei, respectiv 2,04% din PIB aferent celor trei luni ale anului 2024.

Semnale de alarmă din partea agențiilor de rating

Fitch a menținut ratingul României la „BBB-” cu perspectivă negativă, avertizând că deficitul bugetar ar putea ajunge la 7,5% din PIB în 2025, mult peste media pentru această categorie de rating . Această situație crește riscul unei retrogradări, ceea ce ar însemna costuri mai mari de finanțare pentru stat și sectorul privat. În plus, S&P Global Ratings a semnalat posibilitatea reducerii ratingului României la nivelul „junk” din cauza deficitului bugetar în creștere și a instabilității politice .​

Ce urmează?

Cu alegerile prezidențiale și parlamentare programate pentru finalul lui 2025, analiștii estimează că decidenții politici vor evita măsuri dure înainte de scrutin. Astfel, România riscă să fie retrogradată de agențiile de rating chiar în toiul campaniei electorale.

Impactul retrogradării la categoria Junk va fi resimțit imediat:

• creșterea costurilor de finanțare pentru stat și companii,
• deprecierea leului (Avertisment șoc de la un fost premier: la cât ar putea ajunge cursul leu – euro în următoarea perioadă),
• creșterea inflației,
• reducerea investițiilor externe.

Recomandările lui Radu Georgescu pentru perioada dificilă

Radu Georgescu are și câteva recomandări:​

• Excelență în vânzări și marketing: Companiile trebuie să își îmbunătățească produsele și serviciile pentru a rămâne competitive.​
• Analiză financiară riguroasă: Managerii și contabilii trebuie să monitorizeze atent costurile, fluxurile de numerar și capitalul de lucru.​
• Precauție în cheltuieli: Angajații ar trebui să fie conștienți de importanța locului de muncă și să evite cheltuielile inutile.​

În concluzie, România intră într-o perioadă de mari turbulențe economice. După 8 august 2025, fiecare zi va conta, iar supraviețuirea economică va depinde de capacitatea de adaptare rapidă a mediului de afaceri și a populației.

P.S. Spre deosebire de Grecia, care și-a revenit din criză sprijinită de apartenența la zona euro, România nu va beneficia de același colac de salvare. Neavând moneda euro, țara va fi expusă deprecierii accelerate a leului, costurilor mai mari de împrumut și unei perioade prelungite de instabilitate economică. Revenirea va fi mai lentă, mai dificilă și mai dureroasă.