ADN de comunist: peste jumătate dintre români spun că era mai bine pe vremea lui Ceaușescu

Marți, 22 iulie, la Sala Transilvania din Palatul Victoria, a fost lansat sondajul „Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei”, realizat de INSCOP Research la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Studiul oferă o imagine actualizată asupra modului în care românii evaluează perioada comunistă și explică principalele surse ale nostalgiei față de acel regim.

Sursele de informare despre comunism

• 34,8% spun că au trăit în perioada comunistă
• 14,2% se bazează pe informații de la familie
• 7% au învățat la școală
• 5,4% din cărți și documentare
• 3,1% de pe internet
• 2,8% din mass-media
• 0,4% de pe rețelele sociale
• 0,3% nu s-au informat
• 0,2% nu știu / nu răspund

Cum este perceput regimul comunist

Imagine generală:

• 55,8% cred că regimul comunist a fost mai degrabă un lucru bun pentru România
• 34,5% îl consideră mai degrabă un lucru rău
• 9,6% nu știu / nu se pronunță

Ceaușescu:

• 66,2% îl consideră un lider bun
• 24,1% îl consideră un lider rău
• 7,8% nu știu
• 2% nu răspund

Comparații cu prezentul

Nivelul de trai:

• 48,4% cred că se trăia mai bine înainte de 1989
• 34,7% – mai rău
• 13,2% – la fel
• 3,7% – nu știu / nu răspund

Corupția:

• 65,1% spun că era mai puțină corupție
• 20,2% – la fel
• 8% – mai multă corupție
• 6,7% – nu știu / nu răspund

Libertatea:

• 80,9% cred că era mai puțină libertate
• 6,8% – la fel
• 9% – mai multă libertate
• 3,3% – nu știu / nu răspund

Eficiența instituțiilor statului:

• 58,7% spun că erau mai eficiente înainte de 1989
• 17,5% – mai puțin eficiente
• 15,1% – la fel
• 8,6% – nu știu / nu răspund

Producția:

• 68,5% cred că se producea mai mult înainte de 1989
• 21,9% – mai puțin
• 6,5% – la fel
• 3,3% – nu știu / nu răspund

Bogăția țării:

• 77,2% consideră că România era mai bogată înainte de 1989
• 18,4% – mai săracă
• 4,4% – nu știu / nu răspund

Sondajul conturează un nivel ridicat de nostalgie în rândul populației, în special în ceea ce privește stabilitatea economică, eficiența instituțiilor și nivelul de trai. În același timp, majoritatea recunoaște lipsa de libertate caracteristică regimului comunist.

Metodologie:
Sondajul a fost realizat în perioada 25 iunie – 3 iulie 2025, pe un eșantion reprezentativ național de 1.100 de persoane, prin interviuri telefonice (metoda CATI). Marja de eroare este de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%.

Ce a câștigat România în 18 ani de Uniune Europeană

Haideți să vedem, cu cifre, unde ne aflăm acum. Sergiu Mircea, director executiv Marketing și Comunicare la Banca Transilvania, o bancă românească, a publicat pe LinkedIn o analiză concisă, bazată pe cifre, despre impactul aderării României la Uniunea Europeană.

Acesta a sintetizat într-o postare devenită virală progresele economice și sociale ale țării noastre, de la integrarea în blocul comunitar până astăzi.

1. PIB-ul românilor s-a triplat

• PIB-ul pe cap de locuitor în România a crescut de 3 ori, ajungând în 2024 la 31.200 euro, în timp ce media UE a crescut doar de 1,7 ori.
• România a crescut de la 44% din media UE la 79%, ceea ce arată un ritm rapid de recuperare a decalajului de dezvoltare.

2. Balanță financiară net favorabilă

• România a contribuit cu 32,6 miliarde euro la bugetul UE, dar a încasat 99 miliarde euro în fonduri europene.
• Rezultatul: un plus de 66 miliarde euro în economie, utilizat pentru investiții și dezvoltare.

3. UE – principalul partener comercial

• 72% din exporturile României se îndreaptă către țările Uniunii Europene, subliniind importanța pieței comune pentru economia locală.

4. Investiții și stabilitate

• Soldul investițiilor străine directe a ajuns la 118 miliarde de euro, bani atrași în mare parte datorită stabilității oferite de apartenența la UE.
• Acești bani au susținut mii de locuri de muncă și au alimentat creșterea economică.

5. Creștere salarială majoră

• În anul 2000, salariul mediu net era de 173 lei, într-un context cu 45% inflație anuală.
• În 2024, salariul mediu net este de 5.600 lei, cu o inflație de 5,4%, reflectând o îmbunătățire clară a nivelului de trai.

6. Infrastructură finanțată cu fonduri europene

• Numai în 2024, România a construit 124 km de autostradă și drum expres și a reabilitat 600 km de cale ferată, toate cu finanțare europeană.

„Facts, not politics” („Fapte, nu politică”) a conchis Sergiu Mircea.

Mesajul lui este simplu și fără echivoc: „România este pe plus în Uniunea Europeană”. Cifrele arată progres, nu ideologie. Este un apel la raționalitate într-un context politic tot mai polarizat: mai puține opinii, mai multe date.

România a aderat la Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2007.