Florin Cîţu, fost premier și ministru de Finanțe, a lansat o afirmație explozivă cu privire la viitorul economic al României.
Într-o postare recentă, Cîţu susține că Banca Națională a României (BNR) va fi nevoită să permită deprecierea leului cu 35%, în două etape, urmată de o creștere a dobânzii-cheie până la 10%.
„BNR o să permită în perioada următoare deprecierea cu 35% a leului (în două etape de depreciere), urmată de creșterea dobânzii de politică monetară la 10%. BNR nu o să aibă altă variantă. Și nu este neapărat doar vina BNR că se ajunge acolo”, a transmis Cîţu.
Ce înseamnă această prognoză pentru români?
O depreciere de 35% a leului ar însemna, de exemplu, că un euro ar putea ajunge de la 5 lei (nivelul actual) la aproape 6,75 lei. Această scădere masivă a puterii de cumpărare a monedei naționale ar avea efecte în lanț asupra economiei și a vieții de zi cu zi. Este vorba despre: scumpiri rapide la alimente, carburanți și energie, din cauza creșterii costurilor de import; rate bancare explozive pentru cei cu credite în lei cu dobândă variabilă – o dobândă de politică monetară de 10% s-ar traduce în ROBOR sau IRCC la niveluri greu de suportat; inflație accelerată, care va eroda economiile și veniturile fixe, în special ale pensionarilor și salariaților cu venituri mici; blocaj în economie, prin reducerea creditării, scăderea consumului și creșterea riscului de insolvență pentru firmele mici.
De ce s-ar ajunge aici?
Indiferent dacă se va ajunge sau nu acolo, România trece printr-o criză, care nu este (doar) rezultatul acțiunilor BNR, ci și al politicilor economice adoptate de guvernele recente, în special deficitul bugetar uriaș, creșterea cheltuielilor publice și lipsa reformelor fiscale.
Până în acest moment, Banca Națională nu a comentat oficial declarațiile lui Florin Cîţu. Totuși, în ultimele luni, oficialii BNR au avertizat că deficitul bugetar și dezechilibrele macroeconomice pun presiune pe stabilitatea financiară a țării.
Declarația lui Florin Cîţu vine într-un context tensionat, în care încrederea investitorilor în economia românească scade, țara are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, iar alegerile din 2025 pot influența dramatic politicile fiscale și monetare. Dacă scenariul anunțat de fostul premier se confirmă, România ar putea traversa una dintre cele mai dure crize economice din ultimii 20 de ani.
Azi, 22 aprilie, la casele de schimb din Constanța, un euro putea fi cumpărat cu 4,97 lei.
