Într-un an în care piața imobiliară românească dă semne de oboseală, Constanța reușește să se desprindă spectaculos în clasamentul național, devenind județul-vedetă al începutului de an. Tranzacțiile cu locuințe sunt în plină expansiune, iar interesul pentru construcții și achiziții se menține ridicat, în ciuda volatilității economice.
Constanța, în topul național la vânzări de locuințe
Potrivit celor mai recente date publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), județul Constanța a înregistrat peste 3.400 de tranzacții imobiliare în primele patru luni din 2025, o creștere spectaculoasă de +23% față de aceeași perioadă a anului trecut. Este cea mai mare creștere procentuală din topul județelor cu piețe imobiliare dezvoltate, devansând Clujul (+8%) și Timișul, care a scăzut cu 8,5%.
În lunile februarie-aprilie, Constanța a bifat peste 2.800 de tranzacții, cu aproape 24% mai mult decât în aceeași perioadă din 2024. Este cea mai mare creștere din România în acest interval și confirmă faptul că litoralul nu mai este doar o destinație turistică, ci o zonă de investiție stabilă, cu randamente în creștere.
Scădere temporară în aprilie, dar peste media națională
Deși în aprilie Constanța a înregistrat o scădere lunară de 13% față de aprilie 2024 (reflectând tendința generală), acest recul este mai mic decât cel din București (-28%) și în linie cu alte județe mari. La nivel național, scăderea a fost de aproape 18%, ceea ce plasează Constanța peste medie și în această privință.
Boom al autorizațiilor de construcție, dar cu nuanțe
Deși autorizațiile de construire pentru locuințe emise în județul Constanța în primul trimestru din 2025 sunt în ușoară scădere față de anul trecut (1.450 de locuințe autorizate, -9%), județul rămâne în top 5 la nivel național, alături de Ilfov, Iași și București. Este o performanță semnificativă, mai ales în contextul unei scăderi accentuate în alte județe cu tradiție în construcții, precum Timiș (-30%).
Această tendință sugerează o maturizare a pieței: cererea e ridicată, dar construcțiile sunt mai atent calibrate, în funcție de potențialul real de absorbție al pieței. În paralel, dezvoltatorii din Constanța se reorientează tot mai mult spre proiecte mixte, cu accent pe infrastructura urbană, facilități și randamente de închiriere.
Probleme pe segmentul ipotecar: scădere abruptă
Singura zonă unde Constanța pierde teren este cea a ipoteciilor active. În aprilie 2025, județul a înregistrat o scădere abruptă de 25% față de aceeași lună din 2024, iar în perioada februarie–aprilie scăderea este și mai puternică, de 28%.
Această dinamică poate avea două explicații: o creștere a achizițiilor din fonduri proprii, semn că investițiile imobiliare pe litoral atrag cumpărători solvabili, și faptul că refinanțările sunt mai rare în Constanța, comparativ cu județe precum Ilfov sau Cluj, unde ipotecile active sunt în creștere cu 45%, respectiv 27%.
Chiar și așa, pe ansamblu, în primele patru luni din 2025, România a înregistrat aproape 30.000 de ipoteci active, în creștere cu 7,5%. În Constanța, scăderea contrabalansează această dinamică, dar fără a afecta tendința generală de creștere a pieței.
Investitori și localnici – cine cumpără în Constanța?
Creșterea tranzacțiilor din Constanța este alimentată atât de investitori care caută randamente din închiriere (inclusiv în regim hotelier), cât și de tineri locali sau familii care migrează din comunele din jur către oraș sau litoral. Faptul că municipiul Constanța beneficiază de infrastructură educațională, sanitară și turistică solidă îl transformă într-o destinație atractivă pentru locuire permanentă, nu doar pentru vacanțe.
De asemenea, sudul litoralului (Eforie, Tuzla, Costinești) atrage tot mai multe investiții imobiliare, inclusiv din partea dezvoltatorilor din București.
Dobânzi stabile, dar incertitudini pe piața valutară
Contextul macroeconomic adaugă un strat suplimentar de incertitudine. Deși Banca Națională a României menține dobânda-cheie la 6,5%, cursul euro a crescut brusc în luna mai, ajungând la 5,10 lei, după primul tur al alegerilor prezidențiale. Această depreciere de 2,5% a leului ar putea afecta costurile de finanțare pentru cei care își calculează investițiile în euro.
Totodată, creșterea ROBOR la 3 luni la peste 7,2% ar putea lovi segmentul creditelor cu dobândă variabilă, mai ales în rândul celor care au cumpărat înainte de 2019.
