Parlamentul României a adoptat marți, 18 noiembrie, după reexaminarea cerută de Curtea Constituțională, legea din al doilea pachet de măsuri fiscal-bugetare, document ce aduce cele mai mari modificări din ultimul deceniu în ceea ce privește taxele locale, impozitele auto și obligațiile fiscale pentru persoane fizice și companii. Legea merge acum la promulgare, după eliminarea articolelor declarate neconstituționale – cele privind testele poligraf pentru angajații ANAF, ONJN și ai Vămii. Noile taxe ar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2026.
Votul final din Parlament a fost covârșitor:
– 253 pentru
– 128 împotrivă
– 3 abțineri
– 3 parlamentari nu au votat.
Guvernul și-a asumat răspunderea pe acest pachet legislativ încă din 1 septembrie 2025, argumentând că România are nevoie de venituri suplimentare pentru a reduce deficitul bugetar și pentru a închide „găurile negre” din colectarea TVA.
De ce cresc taxele? Explicațiile premierului Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a declarat, în fața Asociației Municipiilor din România, că măsurile sunt „obligatorii pentru stabilitatea fiscală a statului” și pentru scăderea pierderilor din TVA. El a subliniat că România s-a împrumutat în 2025 cu 150 de miliarde de lei – echivalentul fondului de salarii al întregului aparat bugetar.
„Marja noastră de mișcare este redusă. Nu avem foarte multe posibilități, deci jucăm mai mult la impuse”, a declarat premierul.
Ce se schimbă din 2026
1. Impozite mai mari la locuințe – creșteri până la 80%
Este cea mai sensibilă și vizibilă măsură. Valorile impozabile ale locuințelor cresc de 2,68 ori, deoarece evaluările folosite sunt din 2015.
Exemplu prezentat de Guvern: apartament 3 camere, București: 198 lei impozit în 2024 → ~355 lei în 2026. Creștere aproape 80%.
Noile valori impozabile:
- 2.677 lei/mp pentru locuințele cu utilități (față de 1.492 lei/mp)
- 1.606 lei/mp pentru locuințele fără utilități (față de 894 lei/mp)
Pentru locuințele care depășesc 2,5 milioane de lei, se introduce o taxă suplimentară de 0,9% din suma care depășește pragul.
Evaluările vor fi generate de un sistem informatic național automatizat.
2. Impozit auto după principiul „poluatorul plătește”
Impozitul pe mașini va crește în funcție de norma de poluare.
Exemple:
- Motoare 1.6–2.0 litri:
- 237–297 lei/an pentru Euro 0–Euro 3
- 213–267 lei/an pentru Euro 5
- Mașini electrice: taxă fixă de 40 lei/an
- Mașini peste 375.000 lei: suprataxă de 0,9% pentru valoarea care depășește plafonul
Cu cât mașina poluează mai mult, cu atât impozitul crește.
3. Taxa de 25 de lei pe coletele din afara UE – intră în vigoare la 1 ianuarie 2026
Taxarea pachetelor comandate de pe platforme din afara Uniunii Europene (China, SUA etc.), cu valoare sub 150 de euro, a fost amânată pentru că termenul din lege – 1 noiembrie 2025 – fusese depășit.
Noul termen: 1 ianuarie 2026.
4. PFA-uri și activități independente: contribuții mai mari
Baza de calcul a CASS crește la 72 de salarii minime brute. Afectează puternic PFA-urile, profesiile liberale și micii antreprenori.
5. Modificări pentru SRL-uri
- Capital social minim:
- 5.000 lei pentru firmele cu cifră de afaceri > 400.000 lei
- 500 lei pentru firmele noi
- Firmele fără cont bancar sau care nu depun bilanțul 5 luni → „inactive”
- După un an de inactivitate → pot fi dizolvate
- Eșalonările la plată necesită contract de fideiusiune
- Pragul pentru obligativitatea POS dispare
- Transferul părților sociale se face doar după notificarea ANAF
6. Schimbări în turism și chirii prin Airbnb
- Pentru închirieri în regim hotelier:
→ venit net = venit brut × 30% cotă forfetară - Pentru proprietăți cu peste 7 camere: activitatea devine una independentă și se taxează ca atare.
7. Impozit pe criptomonede: 16%
Câștigurile din tranzacționarea criptomonedelor vor avea o taxă unică de 16%, cu excepția sumelor mici, deja neimpozabile conform legislației actuale.
Legea a fost blocată temporar de CCR, care a respins prevederile privind testele poligraf pentru funcționarii ANAF și ai altor instituții de control. Aceste articole au fost eliminate, însă restul pachetului a rămas intact.
Marți, 18 noiembrie, Parlamentul a dat votul final „pe repede înainte”, pentru ca măsurile să poată intra în vigoare la începutul anului 2026.
