Un raport detaliat al Curții de Conturi a României scoate la lumină o serie de practici neconforme, abateri de la lege, lipsă de criterii, lipsă de proceduri și lipsă de transparență într-una dintre cele mai importante instituții sanitare din România: Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța. Documentul analizează anul 2023, perioadă în care unitatea medicală se afla în subordinea Consiliului Județean condus de Mihai Lupu. Descoperirile sunt grave, nu doar prin natura lor, ci și prin amploarea lor: se vorbește nu doar despre bani publici împărțiți discreționar, ci și despre beneficii materiale, despre locuințe de serviciu care au ajuns la angajați care nu aveau dreptul la ele, precum și despre aplicarea superficială și nelegală a unor prevederi privind sporurile salariale pentru personalul medical cu titlul științific de doctor.
Contextul este important. Județeanul este spitalul numărul unu în Dobrogea. Acolo se ajunge în cele mai grele cazuri. Vin pacienți din tot județul, iar vara, pe fondul sezonului estival, spitalul deservește inclusiv turiști și sezonieri, depășind frecvent un milion de potențiali beneficiari ai serviciilor medicale. Este un spital uriaș, cu peste 1.300 de paturi, cu peste 3.600 de angajați și cu un buget anual de sute de milioane de lei.
În acest context, Curtea de Conturi spune clar: modul în care au fost cheltuiți banii publici în 2023 a încălcat legea, iar anumite beneficii salariale și materiale au fost acordate pe criterii arbitrare sau chiar inexistente.
Pentru a înțelege cât de grav e totul, trebuie să pornim de la cea mai importantă zonă financiară: stimulentele.
Stimulente stabilite prin „procent inventat”
Curtea de Conturi notează că spitalul a stabilit valoarea totală a stimulentelor financiare aplicând un procent de 60% din veniturile proprii. Această metodă de calcul nu apare în nicio lege, în nicio hotărâre, în nicio procedură. Nu există o aprobare formală pentru acest procent. Curtea scrie textual: „Valoarea totală a stimulentelor financiare pentru anul 2023, în sumă de 777.232,06 lei, a fost calculată prin aplicarea unui procent de 60% asupra veniturilor proprii în sumă de 1.295.386,77 lei, fără a se prezenta documente din care să rezulte aprobarea procentului de 60%, precum și modul de fundamentarea a acestuia.”
Așadar, spitalul a decis să aplice 60% dintr-o bază și atât. Fără justificare. Fără argumente.
Bani mutați în anul următor, fără evidență corectă
Din această sumă de 777.232,06 lei, s-au plătit efectiv în 2023 de stimulente în valoare de 603.600 lei. Restul, adică 173.632,06 lei, a fost mutat „cu mâna” în anul 2024. Curtea consemnează că acești bani au fost reportați fără să existe evidențiere contabilă completă. Asta înseamnă că informația contabilă oficială nu reflectă situația reală. În mod normal, pentru orice unitate publică, asta este o abatere serioasă.
Legea nu permite spitalelor să constituie fonduri de stimulente
Partea cea mai gravă este următoarea: spitalul nici măcar nu avea dreptul legal să facă un fond de stimulente. Legea prevede explicit că astfel de stimulente pot fi acordate doar de autoritățile administrației locale, nu de spital, și doar prin hotărâre deliberativă. Curtea scrie: „Prin lege nu este prevăzută constituirea vreunui fond de stimulente, ci posibilitatea administraţiei publice locale (…) de a acorda personalului medical şi de specialitate (…) stimulente financiare lunare, în baza hotărârii autorităţii deliberative.”
Cu alte cuvinte, spitalul nu doar că a calculat arbitrar procentul și sumele, dar a făcut acest lucru fără să aibă dreptul legal să facă asta.
Sume date fără criterii. Unii au primit 1.000 lei, alții 2.000 lei, alții 3.000 lei
Curtea arată negru pe alb: nu au existat criterii pentru acordarea stimulentelor. Nu există documente care să justifice de ce unii au primit 1.000 lei, iar alții 2.000 sau 3.000 lei. Raportul notează: „Nu s-a prezentat niciun document din care să rezulte modul de fundamentare a sumei de 1.000 lei/lună/persoană și nici criteriile aplicate.”
Auditorii au găsit chiar cazuri în care sumele acordate au fost mult mai mari: „Au fost identificate cazuri punctuale în care valoarea stimulentului financiar lunar a fost de 2.000 lei/lună/persoană și chiar 3.000 lei, nefiind prezentate documente din care să rezulte modul de stabilire a valorii stimulentelor respective.”
Și ce criteriu a fost folosit? Curtea consemnează textual: „Criteriul utilizat în vederea repartizării stimulentelor a fost cel al «rotației», fără a se prezenta documente justificative.”
Cu alte cuvinte, banii publici s-au împărțit prin rotație. Nu după necesitate, nu după performanță, nu după responsabilitate.
Garsoniere de serviciu date unor angajați care aveau deja domiciliu în Constanța
Pe lângă stimulente, raportul Curții dezvăluie că spitalul a dat trei garsoniere de serviciu unor angajați. Iar raportul conține explicit următoarea formulare, care clarifică exact situația:
„Din cele trei dosare analizate pentru anul 2023, a rezultat că numai un salariat beneficiar de locuință de serviciu are domiciliul stabilit și înregistrat la SPCLEP Constanța, în imobilul bloc L4 de pe strada Magnoliei, ceilalți doi figurând la alte adrese de domiciliu, situate tot în municipiul Constanța, aspect care nu justifică acordarea unei locuințe de serviciu”, se arată în raportul Curții de Conturi.
Aceste locuințe de serviciu sunt un beneficiu de natură salarială. Ele nu pot fi date oricum. Și totuși, la Constanța, s-a întâmplat exact asta. Curtea precizează că nu a fost aplicat nici același tarif de chirie, iar contractele nici măcar nu au fost trecute ca anexe la contractele individuale de muncă, deși asta impune legea.
Sporul de doctorat: secțiile nu au răspuns
La capitolul spor de doctorat, Curtea arată că spitalul a solicitat șefilor de secție să transmită situația angajaților cu titlu de doctor, pentru actualizarea fișelor de post, conform noilor reglementări. Și ce s-a întâmplat? Curtea spune: „S-a constatat că până la data finalizării prezentei acțiuni de control, nu a răspuns decât un șef de secție.”
Spitalul nici măcar nu a contestat constatările
Acesta este un detaliu care spune mult despre cultura instituțională: „Conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență ‘Sfântul Apostol Andrei’ Constanța nu a formulat puncte de vedere divergente față de aspectele consemnate.”
Așadar, spitalul nu a avut absolut nicio obiecție. Niciun contra-argument. Nicio explicație. Nicio apărare.
Raportul poate fi consultat mai jos.
Tot consiliul de administratie si directorul trebuie sa raspunda in contencios administrativ si in penal daca este cazul….adica sa se recupereze baniiiiiiii!