Administrația Porturilor Maritime Constanța are aproape de patru ori mai mulți angajați decât ar fi necesar dacă ar atinge nivelul de productivitate din portul Rotterdam, cel mai mare port al Europei. O analiză comparativă scoate la iveală diferențe uriașe de eficiență, profitabilitate și atenție față de comunitate între cele două porturi, în timp ce Constanța rămâne mult în urmă, cu un aparat administrativ supradimensionat și rezultate sub așteptări.
La 31 decembrie 2024, potrivit raportului oficial publcat pe site-ul propriu, Autoritatea Portuară Rotterdam avea un total de 1.392 de angajați, dintre care 1.192 cu contract pe perioadă nedeterminată și 200 cu contract pe perioadă determinată. Structura de personal este echilibrată și din punct de vedere al genului: 970 bărbați și 422 femei.
În contrast, Administrația Porturilor Maritime Constanța (APMC) nu și-a publicat încă raportul anual pe 2024, deși suntem deja în luna iunie. Datele disponibile pe portalul termene.ro arată însă că, anul trecut, APMC a avut 924 de angajați. Practic, administrația portului Rotterdam are cu 50% mai mulți angajați decât cea de la Constanța.
Volumul de marfă operată: Olanda joacă în altă ligă
În 2024, portul Rotterdam a manipulat un volum total de 435,8 milioane de tone de marfă, o ușoară scădere față de 438,8 milioane de tone în 2023. În porturile din județul Constanța, volumul total operat în 2024 a fost de 77.537.345 tone, în scădere accentuată față de anul anterior (92.693.915 tone).
Așadar, olandezii au manipulat cu 462% mai multă marfă decât românii.
Traficul de nave: Raportul este și mai dezechilibrat
În Rotterdam, în 2024, numărul sosirilor navelor maritime a scăzut ușor, de la 27.886 la 27.617, însă numărul navelor fluviale a crescut, ajungând la 91.356. În total, portul Rotterdam a înregistrat 118.973 nave.
Prin comparație, în porturile din Constanța au făcut escală 4.459 de nave maritime (dintre care 3.837 în Portul Constanța, 130 în Portul Mangalia și 542 în Portul Midia). La acestea se adaugă 11.085 nave fluviale. Totalul: 15.554 nave, mult sub nivelul Rotterdamului. Atenție: o navă poate fi înregistrată de două ori dacă a ajuns în două din porturile enumerate.
Numărul de nave operate în portul din Olanda este cu 663% mai mare decât în porturile românești.
Cifra de afaceri: Rotterdam la un alt nivel
Autoritatea Portuară Rotterdam a raportat pentru 2024 venituri totale de 882 milioane de euro (în creștere cu 4,8% față de 2023), din care o pondere semnificativă este reprezentată de contracte pe termen lung pentru închirieri și concesiuni. Cifra de afaceri a APMC pe 2024 a fost de 479.380.821 lei (circa 95,87 milioane de euro), adică de peste 8,2 ori mai mică decât cea din Olanda. Profitul olandezilor a fost de 273,7 milioane de euro, cel al românilor de 256.313.820 lei, adică circa 51,26 milioane euro.
Productivitatea per angajat: Rotterdam conduce detașat
O analiză pe baza principalilor indicatori scoate la iveală diferențe uriașe de productivitate între cele două porturi:
| Indicator | Rotterdam (2024) | Constanța (2024) | Diferență Rotterdam vs. Constanța |
|---|---|---|---|
| Marfă/angajat (tone) | 313.159 | 83.891 | de 3,7 ori mai mare la Rotterdam |
| Nave/angajat | 85,5 | 16,8 | de 5,1 ori mai mare la Rotterdam |
| Cifră afaceri/angajat (€) | 634.482 | 103.767 | de 6,1 ori mai mare la Rotterdam |
| Profit/angajat (€) | 196.637 | 55.465 | de 3,5 ori mai mare la Rotterdam |
| Număr optim angajați la Constanța* | – | 150–250 | dacă ar lucra la productivitatea Rotterdam |
Ce spune AI
Am cerut inteligenței artificiale să analizeze datele prezentate. A conchis că acestea relevă o diferență uriașă între activitatea portului Rotterdam și a portului Constanța, atât din punct de vedere al volumului de mărfuri, al traficului de nave, cât și al cifrei de afaceri – chiar dacă diferența de personal este „doar” de 50%.
1. Productivitatea raportată la angajați
Rotterdam (2024)
- Număr angajați: 1.392 (din care 1.192 pe perioadă nedeterminată)
- Marfă operată: 435,8 milioane tone
- Număr total nave: 118.973 (maritime + fluviale)
- Cifră de afaceri: 882 milioane euro
- Valoarea economică netă generată de activitatea portului Rotterdam pentru economia Olandei: 29,6 miliarde euro
- Numărul total de locuri de muncă generate direct și indirect: 192.364 (!)
Constanța (2024)
- Număr angajați: 924
- Marfă operată: 77,54 milioane tone
- Număr total nave: 15.554 (maritime + fluviale)
- Cifră de afaceri: 95,87 milioane euro
- Valoarea economică netă generată de activitatea portului Rotterdam pentru economia României: nu se cunoaște
- Numărul total de locuri de muncă generate direct și indirect: nu se cunoaște
2. Productivitatea per angajat
Potrivit AI, dacă Administrația Porturilor Maritime Constanța ar funcționa la același nivel de productivitate ca Rotterdam, ar avea nevoie de doar 150–250 de angajați, nu de 924 cât are în prezent. Diferența de personal evidențiază o ineficiență majoră la Constanța, indiferent de criteriul analizat: marfă, nave sau venituri.
Lecția de la Rotterdam: atenție și la comunitate
Un aspect ignorat de APMC, dar prezent explicit în raportul din Rotterdam, este impactul portului asupra comunității locale. Olandezii tratează separat problema zgomotului și a disconfortului olfactiv, având reglementări clare și dialog constant cu locuitorii și autoritățile, pentru ca portul să rămână un motor economic acceptat de comunitate.
Iată ce scrie in raportul din Rotterdam:
„Un mediu de înaltă calitate, atât în interiorul, cât și în jurul complexului portuar și industrial, este esențial pentru atragerea investițiilor și pentru asigurarea unei zone în care oamenii să poată trăi, munci și să se bucure de activități recreative. Pentru a atinge acest obiectiv, purtăm un dialog constant cu părțile interesate. Valoarea economică și socială a portului este strâns legată de calitatea mediului, care include factori precum poluarea fonică și disconfortul olfactiv. Modul în care locuitorii percep portul Rotterdam este important pentru menținerea sprijinului public.
Spațiul disponibil pentru emisiile de zgomot și miros generate de activitățile industriale este limitat, ceea ce face ca o gestionare atentă să fie esențială. Zgomotul și disconfortul olfactiv provin din surse variate, inclusiv transport rutier și activități industriale. Legea privind poluarea fonică stabilește valori limită pentru nivelul de zgomot în zonele sensibile, cum ar fi cele rezidențiale. În ceea ce privește disconfortul olfactiv, se aplică reglementări de urbanism și măsuri specifice fiecărei companii. Politicile și activitățile descrise derivă din strategia noastră corporativă, iar deciziile se iau prin intermediul structurii noastre de guvernanță.”
Recomandare: Ce diferențe sunt între șefii porturilor Constanța și Rotterdam
De dosarele penale pentru dare si luare de mită ale conducerii APC nu se mai aude nimic.
Și totuși olandezi vor portul Constanța, probabil ptr localizarea geografica. Dacă vor reduce personalul la cifrele amintite se va declanșa cea mai mare mișcare suveranista din istorie în plus corupția va fi redusa drasnic dar……… VISE TAICA VISE
Nu, olandezii nu vor portul Constanța. Nu au ce face cu el.
Cand ne referim la portiri (,inclusiv Constanta si Rotterdam), trebuie da avem in vedere diferenta intre cine este proprietar al infrastructurilor portiare (dane, cheiuri, acvatorii, dispozitive CF. s. a.), cine este mandatat doar cu admistrarea infrastructurilor portuare (administratiile cu rol de auroritati portiare) si in coordonarea cui se adla acestea, precum si cine realizeaza operatiuni portuare (intre care cele de descarcare/incarcare nave).
Cunoasterea diferentelor si asemanarilor idintre porturile Constanta si Rotterdam in privinta aspectelor de mai sus ne pot permite intelegerea mai buna a semnificatiei cifrelor prezentate.
Doar un simplu exemplu:
– CNAPMC (administratorul/autoritatea portiara in cazul Constanta) – statul (prin Ministerul Transporturilor) detine 60% din actiuni, Fondul proprietatea 20% iar Consiliul local Constanta doar 20%.
– In cazul Rotterdam Port Authority – municipalitatea Rotterdam detine 70% din actiuni si Guvernul Olandez doar 30%.
Are vre-o legatura (de exemplu) aceasta situatie cu nivelul beneficiilor pentru comunitate in cazul Constanta?. Ar putea sa fie vre-o legatura intre cresterea traficului de marfuri prin port (din ultimii ani) cu insuficienta veniturilor la bugetul municipiului (cel putin in ultimii 2 ani)?
are de patru ori mai multi bugetari!
Pai este nevoie de cat mai multi bugetari la cate masini au reusit sa-si procure! De exemplu inainte de 1989 cand flota avea peste 250 de nave maritime, auitoritatile RNR , CNAPMC si Capitania aveau impreuna doar 6 masini ! Astazi sunt peste 80 autoturisme la autoritatea ANR si CNAPMC …..Se munceste in draci la salupele si remorcherele aflate sub steagul patriei
Olandezi câte mașini folosesc?
Portul Rotterdam este de 3 ori mai mare decât Portul Constanța. Probabil și de aici volumul mare de marfă. Legăturile cu celelalte mări și oceane nu este restricționată, cum e la noi cu Bosforul. Un articol slăbuț și prea puțin documentat.