România, cimitirul pietonilor. Femei și copii uciși pe trotuare, statul nu reacționează

România continuă să fie cea mai periculoasă țară din Uniunea Europeană pentru pietoni. Mii de oameni mor anual în accidente rutiere, în timp ce autoritățile invocă „proceduri” și „operaționalizări” care nu se mai întâmplă niciodată.

O femeie de 35 de ani și copilul ei de doi ani au fost loviți violent, azi, pe o trecere de pietoni din București, pe Șoseaua Berceni. Impactul a fost devastator: femeia a murit pe loc, iar copilul – aflat în cărucior – a fost transportat în stare gravă la spital. Tragedia s-a petrecut pe zebră, acolo unde pietonii ar trebui să fie protejați, nu executați de șoferi grăbiți.

Potrivit polițiștilor, după impactul inițial, trupul femeii a fost proiectat pe sensul opus de mers, unde a fost lovit de alte două autoturisme. Trei șoferi au fost conduși la Institutul Național de Medicină Legală pentru recoltarea de probe biologice. Ancheta este în desfășurare.

„Ajunge cu demența la volan și cu statul impotent care o încurajează”

Cătălin Drulă, fost ministru al Transporturilor, a reacționat dur la această tragedie, spunând că vina nu aparține doar șoferilor iresponsabili, ci și statului care refuză să aplice soluțiile disponibile.

„DESTUL. AJUNGE! Ajunge cu demența la volan și cu statul impotent care o încurajează. O mămică de 35 de ani a fost ucisă pe trecerea de pietoni la Apărătorii Patriei, în timp ce împingea căruciorul cu fetița de 2 ani. Statul are soluții și nu le aplică”, a scris Drulă pe rețelele sociale.

Fostul ministru a acuzat Ministerul Afacerilor Interne că blochează, de ani de zile, punerea în funcțiune a sistemelor automate de constatare a contravențiilor — camere radar, detectoare de trecere pe roșu, monitorizare a benzilor dedicate transportului public.

„Legea e făcută, banii sunt alocați prin PNRR, camerele sunt montate în Timișoara și Cluj, dar nu se pot da amenzi pentru că MAI nu a ‘operaționalizat’ centrul de procesare. Această neputință costă vieți”, a adăugat Drulă.

El a cerut intervenții rapide de calmare a traficului, prin:

• treceri de pietoni supraînălțate;
• limitatoare de viteză;
• intersecții cu vizibilitate protejată;
• trotuare sigure și piste dedicate pentru bicicliști.

„Nu mă interesează culoarea politică, PSD, PNL, USR sau AUR. Haideți să spunem stop în 2025 acestui carnagiu de pe străzile noastre. Ordinea și disciplina în trafic nu sunt opționale. Sunt obligatorii”, a încheiat Drulă.

Emil Boc: „Este cutremurător”

Cu câteva zile înainte de tragedia din București, Clujul a fost scena unei alte drame. Un copil de 12 ani, aflat pe trotuar cu mama sa, a fost lovit de un Ford Mustang condus de un tânăr de 34 de ani.

Primarul Emil Boc a transmis un mesaj public, spunând că a fost „profund marcat” de accident și că a discutat personal cu medicul neurochirurg care l-a operat pe băiat.

„Este cutremurător ca un copil care venea liniștit de la școală să fie lovit pe trotuar. Am primit vești că sunt șanse de recuperare”, a spus Boc.

Edilul a cerut o analiză completă a siguranței rutiere din jurul școlilor și a anunțat măsuri urgente, precum montarea de garduri metalice pe trotuare și baraje fizice care să protejeze pietonii de mașinile scăpate de sub control.

Drumuri pentru mașini, nu pentru oameni

În marile orașe din România, pietonii sunt tratați ca o categorie secundară. Trotuarele sunt înguste sau blocate, trecerile de pietoni sunt amplasate în zone cu vizibilitate redusă, iar semafoarele oferă timpi insuficienți pentru traversare.

În București, Cluj, Iași, Timișoara sau Constanța, părinții care împing cărucioare sunt obligați să coboare pe carosabil, printre mașini. Sunt multe zone în orașul nostru în care trotuarele lipsesc cu desăvârșire. În localitățile mai mici, limitatoarele lipsesc, poliția rutieră este subdimensionată.

În lipsa unei strategii coerente de siguranță rutieră, moartea pe trecerea de pietoni a devenit banală.

Ce ar trebui făcut imediat

Experții și foștii miniștri propun un set minim de măsuri care ar putea salva sute de vieți anual:

1. Instalarea sistemelor automate de constatare a contravențiilor (camere radar, detectoare de trecere pe roșu).
2. Treceri de pietoni supraînălțate în apropierea școlilor și parcurilor.
3. Separarea fizică a trotuarelor de carosabil, prin garduri și stâlpișori.
4. Educație rutieră în școli, nu doar teoretică, ci și practică.
5. Reorganizarea Poliției Rutiere, cu accent pe prevenție și monitorizare constantă.

Se poate. Sunt țări care au aplicat măsuri ce au dus la scăderea drastică a numărului de deces. În Finlanda, de pildă, Helsinki a reușit ce pentru mulți pare imposibil: zero decese în trafic în 2024.

România, campioană la morți pe șosele în Uniunea Europeană

Datele Comisiei Europene arată că România are cea mai mare rată a mortalității rutiere din UE:

• 77 de decese la un milion de locuitori, față de media europeană de 44;
• în Suedia – țara cea mai sigură – sunt doar 20;
• în Bulgaria, 74;
• în Danemarca, 24.

În 2024, aproximativ 1.500 de oameni au murit pe drumurile României. Aproape unul din cinci era pieton.

România are și cel mai mare procent de accidente mortale pe drumurile din localități, acolo unde ar trebui să existe protecție sporită.

La nivelul UE, pietonii, bicicliștii și motocicliștii reprezintă 70% dintre victimele accidentelor rutiere din mediul urban.

Statul nu își protejează pietonii

În România, moartea pe trecerea de pietoni a devenit o știre obișnuită. Se fac anchete, se dau comunicate, se rostesc promisiuni, dar sistemul rămâne inert.

Între timp, femei și copii sunt striviți sub roțile mașinilor, iar autoritățile se ascund în spatele unor expresii birocratice precum „nu e operaționalizat”, „se analizează”, „urmează să fie dispusă o măsură”.

În alte țări europene, viețile sunt protejate prin design, tehnologie și reguli ferme. În România, rămâne doar norocul.
Și, din păcate, norocul pietonilor se termină mult prea des pe asfalt.

Recomandare: Permis suspendat 600 de zile și amendă de 15.000 de lei pentru un șofer din Constanța