Lacul Siutghiol este al statului român! Reacția directorului ABADL și 10 întrebări

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Curtea Constituțională a luat, recent, o decizie care are consecințe deosebit de importante, atât din punct de vedere administrativ, cât și financiar: lacul Siutghiol trebuie să fie administrat de statul român, prin Administrația Bazinală a Apelor Dobrogea Litoral (ABADL), nu de consiliile locale din Constanța, Ovidiu și Năvodari, cum se întâmplă de zece ani, printr-o lege declarată neconstituțională!

După decizia Curții Constituționale, directorul ABADL, Bogdan Bola, a reacționat public, pe Facebook. Aveți la finalul articolului postarea sa, în întregime.

Pentru că subiectul este extrem de important, am analizat reacția șefului ABADL și ne-am permis să îi adresăm public zeceîntrebări, pentru a încerca să aflăm informații suplimentare, dar și să lămurim unele chestiuni.

  1. Domnule Bola, ați susținut că „aproape 1800 de hectare din cuveta lacului Siutghiol erau luate (in 2010!!) din administrarea #ABADL și erau date, foarte suspect, către cele trei consilii locale mai sus menționate. Astfel, Siutghiol era luat din proprietatea publică a statului și lăsat la cheremul administrațiilor locale”.

Suprafața exactă transferată în administrarea celor trei consilii locale riverane a fost de 1.778,39 de hectare, potrivit Legii 42/2010. Însă lacul Siutghiol este inventariat în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului cu suprafața de 1.900 de hectare. Rezultă că o suprafață de 121,6 hectare a rămas în administrarea ABADL chiar și după intrarea în vigoare a Legii 42/2010.

Vă rog să precizați unde este localizată suprafața de 121,61 ha ce a rămas în administrarea ABADL după intrarea în vigoare a Legii 42/2010. Această suprafață este localizată pe raza municipiului Constanța, a orașului Năvodari sau a orașului Ovidiu?

2. Ați susținut că legea 42/2010 a creat premisele pentru „micșorarea cuvetei prin adăugarea de pământ/gunoaie în apa lacului (pentru a se câștiga locuri de case și blocuri)”.

Acest fapt de notorietate a fost constatat, în anul 2017, și de Curtea de Conturi care  a solicitat instituției pe care o reprezentați să procedați la delimitarea domeniului public al statului de pe raza UATO Năvodari, constituit din zona de protecție a lacului și terenul câștigat din lac prin lucrările de îndiguire și adăugarea de pământ/gunoaie în apa lacului, de domeniul public/privat al orașului Năvodari.

3. Nu erați director în 2017, dar sunteți de aproape nouă luni. Ați început această procedură sau cel puțin ați luat măsurile necesare stopării acestor practici de devalizare a domeniului public al statului român? Ați sesizat organele de urmărire penală pentru a verifica dacă micșorarea cuvetei lacului prin adăugarea de pământ și gunoaie pentru a se câștiga locuri de case și blocuri intră sub incidența legii penale?

4. V-ați exprimat indignarea cu privire la hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în data de 12.06.2020, prin care s-a stabilit că „lacul Siutghiol, împreună cu toate lacurile din Dobrogea (în afară de cel de la Techirghiol) să fie scoase de sub administrarea Apelor Romane. Practic, un privat a câștigat dreptul în instanță de a schimba, după bunul plac, administratorii bunurilor statului”.

Domnule Bola, am participat personal la ședința de judecată din dosarul 3491/118/2018 al Tribunalului Constanța, ședință publică în care consilierul juridic al ABADL a susținut excepția de neconstituționalitate a Legii 42/2010, argumentele acestuia fiind în esență că potrivit DIRECTIVEI CADRU PENTRU APĂ și art.4 alin.(2) din Legea nr.107/1996, ANAR, prin structurile sale teritoriale, administrează bunurile din domeniul public al statului de natura celor prevăzute în art.136 alin. (3) din Constituția României, respectiv prevăzute în art. 3 alin.(1) din Legea nr.107/1996.

5. Ne puteți explica de ce juriștii instituției nu au învederat instanței supreme, așa cum au făcut-o în cazul CCR, că lacurile mai mari de 10 kilometri pătrați, cum este cazul lacurilor BUGEAG, OLTINA, SIUTGHIOL și TAȘAUL, au fost date prin legea organică 107/1996 ANAR prin structurile sale teritoriale, în acord cu DIRECTIVA CADRU PENTRU APĂ adoptată de Parlamentul European și Consiliul UE?

6. Ne puteți explica de ce juriștii instituției nu au învederat instanței supreme faptul că, în raport de criteriul mărimii bazinului hidrografic, menționat la art.3 alin. (1) din Legea nr.107/1996, lacurile Bugeag (1.774 ha), Oltina ( 2.505 ha), Tașaul (2.335 ha) și Siutghiol (1.900 ha), fac parte din categoria apelor din domeniul public al statului care, potrivit art.4 alin.(2) din Legea 107/1992, alin.(2) şi (5) coroborat cu art.3 lit.f) din OUG nr.107/2002, se află în administrarea, exploatarea şi întreținerea ANAR, prin structura sa teritorială Administrația Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral ?

7. Ne puteți explica de ce juriștii instituției nu au învederat instanței supreme, așa cum au făcut-o în cazul CCR, că dreptul de administrare constituit prin acte administrative inferioare legii (ordin de ministru) nu poate prevala dreptului de administrare constituit în baza unei legi organice?

Întrebarea este adresată în contextul în care dreptul de administrare al ABADL a fost stabilit prin lege organică, iar dreptul de administrare în favoarea Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol asupra lacurilor Dunăreni, Bugeac, M. Kogălniceanu, Oltina, Limanu și Iortmac-Saharlale a fost stabilit prin ordinul nr.267/10.04.2003 emis de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor-nepublicat în Monitorul Oficial al României – și prin Hotărârea nr.68/26.03.2003 a Consiliului de Administrație al Agenției Domeniilor Statului.    

Întrebarea este cu atât mai elocventă cu cât așa zisul transfer al dreptului de administrare asupra lacurilor Vederoasa, Domneasca, Tibrinu, Conacu-Negrești, Baciu, Tașaul, Corbu, Asarlic, Tăbăcăriei și Siutghiol s-a realizat în baza unui simplu procesul verbal de predare primire încheiat la 11.05.2005, între Agenția Domeniilor Statului și Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol.

8. Ne puteți explica de ce juriștii instituției nu au învederat instanței supreme, că realizarea unor lucrările pe un lac natural în scopul exploatării sale piscicole, cum ar fi canale, stăvilare sau alte lucrări de reglare a nivelului apei în funcție de necesitățile amenajării piscicole, nu conduce la schimbarea caracterului de lac natural de monopol natural de interes strategic al lacurilor ce intră sub incidența dispozițiilor art.3 alin.(1) și art.4 alin.(2) din Legea nr.107/1996, cum este și cazul lacurilor Bugeag (1.774 ha), Oltina ( 2.505 ha), Tașaul (2.335 ha) și Siutghiol (1.900 ha)?

9. În acest context, nu considerați că „CIUDĂȚENIA” deciziei ÎCCJ este explicată de vădita lipsă de apărare a intereselor ABADL în cadrul acelui proces?

10. Și încă ceva: decizia Curții Constituționale este lege, este obligatorie și nu trebuie interpretată nici de Guvern, nici de altcineva, ci trebuie aplicată. E corect?

Iată postarea inițială a directorului ABADL, Bogdan Bola.

„O știre aparent bună, care însă subliniază aberațiile din sistemul nostru legislativ și judecătoresc:

➡️Acum trei zile, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate privind Legea 42/2010. Aceasta prevedea darea în administrarea a mai multor suprafeţe din zona lacului Siutghiol către consiliile locale ale oraşelor Constanţa, Năvodari şi Ovidiu.

➡️Astfel, aproape 1800 de hectare din cuveta lacului Siutghiol erau luate (în 2010!!) din administrarea #ABADL și erau date, foarte suspect, către cele trei consilii locale mai sus menționate. Astfel, Siutghiol era luat din proprietatea publică a statului și lăsat la cheremul administrațiilor locale.

➡️Această situație, care a dus la antropizarea de 100% a lacului și la micșorarea cuvetei prin adăugarea de pământ/gunoaie în apă (pentru a se câștiga locuri de case și blocuri), ar fi trebuit să se termine în mod normal marți, când Curtea Constituțională a României a decis că legea prin care a fost luat Siutghiolul de sub administrarea ABADL-ului este neconstituțională.

➡️ÎNSĂ NU ESTE AȘA! Mulți au uitat de o altă hotărâre a instanțelor din România, dată cu doar câteva luni înainte. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție, în data de 12.06.2020, a dat câștig de cauză unei societăți cu un singur angajat și cu sediul într-un apartament de București împotriva Statului Român.

➡️Prin acea hotărâre, judecătorii au stabilit că lacul Siutghiol, împreună cu toate lacurile din Dobrogea (înafară de cel de la Techirghiol) să fie scoase de sub administrarea Apelor Române. Practic, un privat a câștigat dreptul în instanță de a schimba, dupa bunul plac, administratorii bunurilor statului.

➡️Ciudățenia și mai mare este că, la acel moment, lacul Siutghiol nici măcar nu se afla în administrarea noastră, ci a celor trei UAT-uri, care, la fel de ciudat, nu au fost deloc parte în dosarul instanței.

➡️Astfel, avem o hotărâre a ICCJ care ne ia administrarea lacului Siutghiol (care, la acea dată, nu era măcar administrat de noi) și avem o hotărâre a CCR care stabilește că vechea lege 42/2010 este neconstituțională și că #ABADL este singura entitate care trebuie să administreze lacul Siutghiol.

➡️Și uite așa, în loc să ne bucurăm de o revenire la normalitate și să vedem ce mai putem salva din acest lac, care a fost măcelarit de administrațiile locale, ne aflăm într-un blocaj legislativ cu privire la cine are dreptul, în acest moment, să administreze Siutghiolul.

➡️Personal, ca și concluzie, nu cred că ne mai rămâne ceva de facut decât să ne adresăm Guvernului României săptămâna viitoare și să le solicităm să facă ordine în acest haos care s-a creat în iunie, prin sentința ICCJ și să emită o hotărâre de guvern prin care să stabilească, clar și fără echivoc, cine administrează de acum încolo lacul Siutghiol.

➡️Juriștii noștri de la #ABADL, pe care îi felicit pentru faptul că au obținut la Curtea Constituțională un asemenea succes – neconstituționalitatea Legii 42/2010, lucrează deja la documentul pe care îl vom trimite la Guvern.

➡️Nu va fi prima sesizare de acest gen, noi trimițând și în luna iunie o informare privind hotărârea dubioasă dată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, solicitand să se clarifice cât mai repede această situație.

➡️La final, vă spun o situație “ipotetică”: ești un politician care se află la putere și vrei să îți faci un bine. Dai o lege strâmbă, care știi că va pica, într-un viitor mai apropiat sau îndepărtat. Însă până pică, fiind totul legal și nefiind deranjat de administrațiile locale, tu și prietenii tăi construiți în voie, cu toate avizele luate. Apoi, când legea pică, spuneți că sunteți constructori de bună credință și demonstrați că erați complet în legalitate la acel moment. Statul atunci nu te mai poate demola sau ceva și în cel mai bun caz îți va lua o redevență pe imobilul respectiv. Desigur, vorbim de o situație ipotetică…”

Articole recente

Constanta-financiara-sigla-jpg
Mitshubishi
Teasing_Tucson Exclusiv Auto
sprijina-jurnalismul-independent

Leave a Reply

Your email address will not be published.