Nestlé este o companie multinațională fondată în Elveția, cu sediul în Elveția. De o bucată de vreme, unul dintre produsele lor, pe care îl cumpăram pentru micul dejun, a dispărut din magazinele din România. Pentru că mă întrebau copiii de ce nu se mai găsesc, am întrebat, la rândul meu, pe cei de la Nestlé. Am găsit formularul de contact pe site, am trimis un email, iar în mai puțin de 24 de ore am primit un răspuns.
Pentru conformitate, îl las mai jos:
„Cerealele Nestlé® CORN FLAKES CHOCO® nu mai fac parte din portofoliul produselor Nestle Romania si din acest motiv nu le-ati mai gasit. Acestea au fost delistate la icneputul acestui an. Va informam ca fiecare tara are gama sa de produse Nestle. Acestea sunt adaptate la cerintele locale, pentru a respecta obiceiurile si gusturile regionale si nationale.
Portofoliul de produse este diferit de la tara la tara, companiile locale putand decide daca un anumit produs are potential de a reprezenta un succes pe piata respectiva in functie de comportamentul de consum.
Va multumim si va dorim o zi placuta!”
Frumos, nu? Parcă respectă principiul „Clientul nostru, stăpânul nostru”. Răspuns competent, la obiect, rapid.
Acum 3 sau 4 săptămâni, am trimis un email, la rugămintea unui prieten, și la un dezvoltator imobiliar din Constanța și Năvodari, Building Stefan. Am întrebat dacă mai au apartamente cu vedere la mare și, dacă da, cât costă. Răspunsul: n-am primit niciun răspuns. Am folosit aceeași metodă: o întrebare adresată pe email.
Nu e un caz singular. De multe ori, companiile românești nu au echipe bine pregătite de PR care să se ocupe de comunicare așa cum trebuie. Și asta le aduce pierderi financiare. În cazul de mai sus, i-am recomandat prietenului să cumpere în altă parte, la cineva care a răspuns la email. Așa a făcut.
Se întâmplă și la case mai mici. Am trimis un mesaj și apoi, a doua zi, am sunat la o mică firmă de IT din Constanța, cu doi angajați. Era imediat după Paște. Aveam nevoie de câteva servicii din partea lor pentru care, evident, plăteam. Nu mi-a răspuns nimeni la mesaj, nu m-a sunat nimeni înapoi.
Acum vreo doi ani, scriam un articol despre Șantierul Naval Constanța. Am trimis vreo două email-uri la toate adresele oficiale de pe site. Am revenit. N-am primit niciun răspuns. După ce am scris, oamenii familiei Bosînceanu au scris despre mine că nu le-am cerut punct de vedere. Le-am arătat dovada. Mi-au spus că trebuia să-i sun, emailurile nu se știe cine le verifică și când.
Cu instituțiile publice e cam la fel. Vi s-a întâmplat vreodată să trimiteți un email și să nu primiți răspuns sau să primiți un non-răspuns? Sunt sigur că da. În cazul lor, înțeleg însă: niște funcționari n-au chef de muncă. În cazul firmelor private, această nepăsare online n-o înțeleg. Ca să nu vorbesc despre lipsa de respect…
Sursă foto: nestle-cereals.com
Vă recomandăm și:
Diferența dintre un politician român și unul elvețian
Șapte zile în Lausanne, Elveția FOTO/VIDEO
Elveția, condamnată la CEDO pentru că a amendat o cerșetoare română de etnie romă
